Ameliorare lentă a simptomelor de COVID de lungă durată, după doi ani, pentru majoritatea pacienţilor
Marea majoritate a pacienţilor (90%) care suferă de COVID-19 de lungă durată beneficiază de o ameliorare lentă a simptomelor pe parcursul a doi ani, în timp ce restul de 10% au parte de o ameliorare rapidă sau, din contră, de o persistenţă a afecţiunilor lor, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP.
Articol de Petruț Mazilu, 27 Mai 2023, 14:41
Studiul a fost coordonat de Viet-Thi Tran, medic epidemiolog la Universitatea Paris Cite / AP-HP, pe 2.197 de pacienţi din grupul 'ComPare' care suferă de COVID de lungă durată şi care au fost monitorizaţi cu regularitate.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista International Journal of Infectious Diseases.
Oboseală, tuse, dificultăţi respiratorii, febră intermitentă, pierderea gustului sau a mirosului, probleme de concentrare, depresie: COVID-19 de lungă durată se manifestă prin unul sau mai multe simptome dintr-o listă lungă, în general în primele trei luni după infectare şi care persistă pentru cel puţin două luni.
Nu este o 'boală' independentă, ci un sindrom complex ce rezultă dintr-o multitudine de mecanisme adeseori intrinseci, ceea ce explică tabloul clinic complex şi uneori eterogen al pacienţilor, au explicat reprezentanţii AP-HP într-un comunicat.
Potrivit acestui studiu, aproximativ 90% dintre persoanele afectate de COVID-19 de lungă durată raportează încă simptome la un an după infectarea lor iniţială.
Cercetătorii au putut să identifice trei direcţii de evoluţie în rândul pacienţilor. Marea majoritate a pacienţilor (91%) au avut o ameliorare lentă a simptomelor de-a lungul timpului (cu o scădere medie de circa 25% a numărului de simptome raportate în primii doi ani după apariţia lor).
Aproximativ 4% dintre pacienţi au beneficiat de o ameliorare rapidă a simptomelor (cu o remisiune completă a simptomelor în primii doi ani după apariţia lor).
Comparate cu ceilalţi pacienţi, aceste persoane erau mai tinere şi nu prezentau antecedente de boli funcţionale (oboseală cronică, fibromialgie).
Aceşti pacienţi prezentau mai frecvent dureri cervicale, dorsale şi lombare şi simptome digestive în perioada în care infecţia lor COVID-19 se afla în faza acută.
Aproximativ 5% dintre pacienţi au prezentat, în mod contrar, simptome importante şi persistente de-a lungul timpului.
Aceşti pacienţi erau în general mai vârstnici, fumători şi prezentau antecedente de boli autoimune.
Ei prezentau mai frecvent simptome de tip tahicardie, bradicardie, palpitaţii, aritmie, bufeuri, transpiraţie şi intoleranţă la frig şi la căldură, în faza acută a infecţiei.
Rezultatele noului studiu vor permite o mai bună informare a pacienţilor despre evoluţia COVID-19 de lungă durată şi, totodată, o mai bună estimare a nevoilor din sistemul de sănătate pentru a răspunde provocărilor aduse de acest sindrom, au declarat medicii de la AP-HP.
