Bigorexia sau dependența de sport
Sportul e o minune pentru organism. Insă atunci când nu ești sportiv de performanță și practici sport în exces, el poate da dependență. Bigorexia sau dependenta de sport este o boala recunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cum se pune diagnosticul si cum se trateaza bigorexia.
17 Septembrie 2015, 03:44
Nu trece o zi fara sa iti pui adidasii si sa mergi sa transpiri la sala de sport. Daca se intampala sa nu poti face sport intr-o zi, acest lucru iti lipseste. Ai putea sa suferi, fara sa iti dai seama, de bigorexie, o dependenta la fel de periculoasa ca si dependenta de sex, de jocurile video sau de bani.
Bigorexia a fost definita de catre psihiatrul american Aviel Goodman ca “o nevoie irezistibila si compulsiva de a practica in mod regulat si intens una sau mai multe activitati fizice sau sportive, in ciuda consecintelor negative, pe termen lung, asupra sanatatii fizice si psihologice si a vietii sociale”.
Nu exista un profil tip al bigorexicului. El poate fi sportiv profesionist sau amator, femeie sau barbat. S-a observat insa ca dependentii de sport sunt indeosebi cei care merg la sala si cei care alearga. In sporturile de anduranta sau in lucrarea muschilor se obtin senzatii puternice, iar cei care le practica incearca intotdeauna sa se autodepaseasca.
Aceasta adictie induce un anumit tip de comportament: este pierdut controlul, dar si timpul, iar bigorexicul continua sa faca din ce in ce mai mult sport, cu orice pret. Daca alearga, bigorexicul alearga chiar si atunci cand este vreme proasta, cand este bolnav sau ranit si are dureri (de exemplu, in cazul unei entorse).
Cauzele dependentei de sport sunt multiple: cautarea performantei, cultul propriului corp, anxietatea, tulburari ale somnului, tulburari alimentare. Dependenta de sport este, ca orice alta dependenta, un proces comportamental multifactorial. Bigorexia se manifesta in functie de profilul psihologic al fiecaruia si de reactiile sale la mediul inconjurator.
