Obezitatea, o boală a secolului XXI: ce putem face concret pentru a o preveni
Obezitatea este, în prezent, una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică la nivel global. Nici România nu este ocolită de acest fenomen. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2022, aproximativ 2% dintre români figurau în evidențele medicale cu diagnosticul de obezitate, însă realitatea este mult mai gravă: peste 50% dintre adulți se declară supraponderali sau obezi.
Articol de Ramona Alexandrescu, 05 August 2025, 14:15
Pentru a înțelege cauzele și consecințele acestei afecțiuni, dar mai ales ce putem face pentru prevenție, realizatoarea Tatiana Mircea a discutat cu dr. Ioana Stavrositu, medic nutriționist, în cadrul emisiunii Viața la Țară.
„Obezitatea nu este doar o chestiune de aspect fizic, ci o boală cronică cu efecte devastatoare asupra sănătății. Crește semnificativ riscul de afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, apnee în somn și chiar anumite tipuri de cancer,” a subliniat dr. Stavrositu.
Deși mulți cred că obezitatea este exclusiv rezultatul unui consum exagerat de alimente, realitatea este mult mai complexă.
Factorii genetici joacă un rol important între 40% și 70% dintre cazuri pot avea o componentă ereditară. Cu toate acestea, medicul atrage atenția că genetica nu este o sentință definitivă.
„Este esențial să înțelegem că avem control asupra stilului nostru de viață: alimentație, mișcare, somn, hidratare. Nu totul este moștenit. Avem o responsabilitate personală,” a adăugat ea.
Un stil de viață sedentar, mesele bogate în carbohidrați rafinați și grăsimi, consumul excesiv de alimente procesate, lipsa somnului și dezechilibrele hormonale pot contribui la acumularea kilogramelor în plus.
Diagnosticul se stabilește prin calculul Indicelui de Masă Corporală (IMC). Un IMC peste 30 înseamnă obezitate.
Există mai multe grade:
- Gradul 1: IMC între 30-35,
- Gradul 2: între 35-40,
- Gradul 3 (sau obezitate morbidă): IMC peste 40.
În cazul copiilor, se folosesc tabele de creștere și percentili care țin cont de vârstă și sex.
Una dintre cele mai des întâlnite greșeli alimentare, potrivit medicului nutriționist, este masa de seară prea bogată în carbohidrați: pâine, paste, cartofi, dulciuri sau fructe.
„Seara ar trebui să ne limităm la proteine și legume. Carnea slabă, peștele, lactatele, ouăle și legumele ar trebui să fie baza. Fără pâine, fără orez, fără fructe, acestea ridică glicemia exact când corpul se pregătește de odihnă,” explică dr. Stavrositu.
Un alt pericol este consumul excesiv de ulei, chiar și în preparatele considerate „sănătoase”. O regulă de bază: o lingură de ulei la un kilogram de mâncare crudă.
Părinții au un rol esențial în formarea comportamentului alimentar al copiilor. Copiii învață prin imitație, iar ceea ce văd în farfuria părinților le va ghida alegerile viitoare.
„Trebuie să renunțăm la recompensele alimentare. Un copil nu trebuie să mănânce o ciocolată pentru că a fost cuminte. Și mai ales, să nu forțăm copilul să mănânce peste cât poate. Respectarea semnalelor de foame și sațietate este esențială,” a punctat medicul.
Alimentele nu ar trebui etichetate drept „bune” sau „rele”, ci mai degrabă explicat impactul lor asupra organismului. Iar sucurile, fie ele naturale sau carbogazoase, ar trebui înlocuite cu apă „băutura de bază”, cum o numește dr. Stavrositu.
Obezitatea nu se instalează peste noapte. Este rezultatul unui stil de viață dezechilibrat și al unor obiceiuri adânc înrădăcinate. Dar vestea bună este că se poate preveni și combate, prin educație, alegeri conștiente și sprijin medical.
Obezitatea nu este o condamnare. Este un semnal de alarmă și, odată înțeles, poate deveni un punct de plecare pentru schimbare, a concluzionat dr. Ioana Stavrositu, medic nutriționist invitata realizatoarei Tatiana Mircea în cadrul emisiunii “Viața la țară”.
