Boala Lyme - simptome și diagnostic

Când trebuie să fim atenți, pentru a nu contacta boala? De pe la mijlocul lunii mai până spre sfârșitul lui septembrie, căpușele au capacitatea de a transmite, în anumite condiții, temuta boală. O simplă plimbare prin natură se poate transforma într-un pericol real, dacă vom fi mușcați de o căpușă infestată cu bacteria Borrelia burgdorferi (aceasta din urmă fiind vinovată de apariția bolii Lyme.

Cum poate să ajungă bacteria periculoasă la om?

Căpușele trăiesc de obicei în iarba înaltă sau pe frunzele copacilor și se hrănesc cu sângele animalelor. Bacteria este purtată de păsări sau de animale (iepuri, șoareci, veverițe, căprioare, câini), iar căpușele o sug o dată cu sângele, după care o transmit omului, în timpul mușcăturii. E important de știut că dacă un om devine purtător al bacteriei Borrelia burgdorferi, el nu este contagios pentru semeni (boala se transmite numai prin mușcătura de căpușă). Pe de altă parte, alte insecte „vampir” (cum ar fi țânțarii, puricii sau păduchii) nu sunt purtători ai bacteriei. Există însă riscul de a se transmite prin transfuzii de sânge sau de la mamă la făt, în cazul femeilor însărcinate care devin purtătoare ale bolii. În acest caz, dacă nu se intervine imediat medicamentos (cu antibiotice), există chiar riscul morții fătului.

Acum, nu ar trebui să pornim o isterie, o dată cu zilele caniculare, pentru că nu orice căpușă este infestată cu Borrelia burgdorferi și chiar nu se ăntâmplă întotdeaua ca cele care sunt infestate să transmită boala mai departe. Cele care sunt periculoase sunt căpușele tinere, care au 1-2 mm. Dacă v-a mușcat o căpușă de 3-6 mm, este posibil ca ea să nu fie periculoasă, fiind vorba despre o căpușă adultă.

Care este simptomatologia bolii Lyme?

Primele semne ale bolii apar, în 80% dintre cazuri, după o săptămână (maxim o lună). Erupția este specifică: o mică umflătură de culoare roșie, care își mărește dimensiunile treptat. Zona roșie centrală este înconjurată de o zonă clară, apoi de un inel roșu. Leziunea poate avea diametrul de câțiva zeci de milimetri și nu este însoțită de durere sau mâncărime. În timp, pot să apară mai multe astfel de erupții, în diferite zone ale corpului, însoțite de simptome: febră, frisoane, dureri musculare și articulare, cefalee, oboseală, stare de rău, mărirea de volum a ganglionilor, manifestări care persistă câteva săptămâni.

Evoluția bolii Lyme este lentă și perfidă. Poate fi confundată cu o erupție, dublată de o răceală și, netratată corect, poate conduce, după câteva luni, la urmări grave și, adeseori, nereversibile: afectarea articulațiilor, manifestări neurologice și cardiace. Bolnavul observă cum articulația genunchiului devine dureroasă, se tumefiază și, în timp, membrele devin dureroase. Simptomele pot să dispară o vreme, dar revin mai violente. La nivel neurologic, se observă paralizie facială (totală sau numai pe o jumătate a capului, dureri de cap, cefalee, amorțeală și furnicături ale membrelor, tulburări de coordonare, pierderi de memorie. Apar apoi palpitațiile și scăderea ritmului cardiac.

Diagnosticulde laborator, pe baza examenelor serologice, care determină nivelul anticorpilor din sânge, ar putea fi neconcludente în primele săptămâni, chiar și după apariția primelor erupții descrise clasic ca fiind „în formă de țintă”. Pentru a fi siguri, după mușcătura unei căpușe trebuie să repetăm examenele de laborator, de câteva ori, la fiecare două săptămâni.