Cele mai comune greșeli de prim ajutor și cum să le evitați
În fiecare an, mii de oameni mor sau sunt grav răniți în accidente. Multe decese ar putea fi prevenite dacă se acordă prim ajutor înaintea sosirii serviciilor de urgență.
06 Iulie 2017, 11:39
În aceste zile, există nenumărate resurse pentru a vă informa. Prin intermediul internetului, al revistelor, al televiziunii și al altor surse, aproape oricine poate oferii infomații despre acordarea primului ajutor.
Dar, atunci când căutați recomandări privind sănătatea și siguranța, este important să identificați sursele credibile și să nu luați în considerare toate miturile populare.
În caz de urgență, acționarea rapidă este o necesitate. Dar fii atent, uneori, în panica noastră, s-ar putea să ajungem să facem mai mult rău decât bine. (PM)
Cele mai comune greșeli de prim ajutor și cum să le evitați
În cazul unor crize petrecute pe stradă sau chiar în mijlocul familiei, binevoitorii fac adesea din necunoaştere o serie de greşeli.
Altul este ajutorul pe care e bine să-l acorzi celor aflaţi în suferinţă, în crizele de epilepsie, de cord, de temperatură mare la copii, atunci când suferindul are scaune prea dese sau când omului îi curge sânge din nas.
La noi există o mulţime de oameni sufletişti, săritori să-i ajute prompt pe cei cu necazuri de sănătate. Dar aceşti binevoitori nu ştiu totdeauna ce e indicat să facă pentru cel chinuit de o criză, adesea oamenii săritori acordă ajutor greşit după cum s-au răspândit vorbe în populaţie.
Bolnavii de epilepsie suferă crize bruşte, cad de-a-n picioarelea, au convulsii, conştienţa se pierde. Epilepsia este o furtună în creier, o revărsare de electricitate pe trasee anormale cerebrale.
Se zice în popor că e bine ca să i se muşte degetul mic bolnavului de epilepsie, căzut şi în pierdere de conştienţă. Este o aiureală, muşcătura degetului de la mână nu are nici un efect favorabil.
Altceva trebuie făcut, cei care au fost aproape de bolnavul de epilepsie prăbuşit trebuie să-i aşeze capul pe o parte pentru a nu-şi înghiţi limba, poziţia capului e necesar să nu ducă la traumatisme în timpul spasmelor.
De altfel şi cei leşinaţi trebuie să fie ajutaţi imediat să nu-şi înghită limba, aceasta e bine să fie ţinută cu degetele în poziţia normală în gură. Un cardiac în plină criză de angină pectorală dureroasă trebuie aşezat comod pe un scaun, cu cămaşa deschisă la gât, cu lărgirea curelei sau cordonului.
Existând riscul unui infarct, cardiacul trebuie dus urgent la spital sau să se cheme rapid Salvarea. Un caraghioslâc este şi modul în care sunt sfătuiţi de cei din jur acei oameni cărora le curge sânge din nas.
Li se ordonă să ridice braţul deasupra corpului şi să se dea capul pe spate. Eroare, sângele nu numai că nu se opreşte, ba mai mult omul poate să înghită sângele ce se scurge din nas cu consecinţe rele.
Când curge sânge din nas trebuie să fie presată nara de unde curge sângele şi e cazul să se apeleze la spital. În situaţia când un copil are temparatură foarte mare, peste 39,5-40 de grade micuţul trebuie înfăşurat în cearceafuri ude şi reci pentru a evita spasmele cerebrale.
Şi se impune o precizare, când e vorba de guturaie, gripe, răceli recurgerea la antibiotice este inutilă şi păguboasă. Bolile de mai sus au cauze virale şi viruşii nu sunt atacaţi de antibiotice, e cazul să se apeleze la antitermice, antialgice, vitamine.
Se întâmplă ca unii să sufere un deranjament digestiv, să ajungă la scaune multe. În caz de diarere apare pericolul deshidratării. Dar odată cu pierderea de lichide în scaun se pierd şi săruri.
De aceea în fiecare gospodărie e cazul să existe acele plicuţele împotriva deshidratării şi sărăcirii în săruri.
