Corpus callosum: ce este?

Corpul calos: fibrele nervoase din creier
Situat în centrul creierului, corpul calos are o formă alungită, cu o parte anterioară cărnoasă (capul), o parte mediană (corpul) și o parte posterioară (spleniul). „Corpul calos este un grup de fibre nervoase care conectează regiunile corticale situate în cele două emisfere cerebrale”, explică Mathieu Ceccaldi, profesor în cadrul Departamentului de neurologie și neuropsihologie de la Spitalul Universitar Timone din Marsilia.
Aceasta este cunoscută sub numele de „comisură interhemisferică”. Datorită amplasării sale între emisfera dreaptă și cea stângă, ea permite transmiterea informațiilor provenite sau destinate diferiților lobi cerebrali dintr-o emisferă către lobii din cealaltă emisferă (frontal, temporal, parietal, occipital).
Corpul calos: o legătură între emisfere
Corpul calos are rolul de a transmite informații de la o emisferă la cealaltă. „O instrucțiune verbală de a efectua un gest cu mâna stângă va fi transmisă din emisfera stângă (specializată în limbaj) către emisfera dreaptă (care controlează motricitatea mâinii stângi)”, explică Mathieu Ceccaldi.
Corpul calos joacă, de asemenea, un rol în activitățile care implică o colaborare între cele două emisfere, cum ar fi efectuarea de gesturi bimanuale. De fapt, fiecare emisferă controlează partea opusă a corpului în ceea ce privește abilitățile motorii.
Este posibil să trăim fără corp calos
Deși rolul corpului calos permite celor două emisfere să comunice și să efectueze acțiuni cotidiene, este posibil să se trăiască fără corp calos. Numită „agenezie”, absența corpului calos este perfect compatibilă cu o viață convențională. Deși știința nu poate încă să explice acest lucru, unele persoane au, de fapt, un defect complet sau parțial în dezvoltarea corpului calos.
„La pacienții cu agenezie, alte comisuri înlocuiesc de obicei corpul calos absent sau defect, iar afectarea funcțională este de obicei absentă sau minimă”, ne liniștește Mathieu Ceccaldi.
Absența corpului calos nu reprezintă un handicap în viața de zi cu zi. Potrivit Universității din Geneva, 25% dintre persoanele cu o absență de corp calos nu prezintă semne aparente, 50% au un IQ mediu și dificultăți de învățare, iar restul de 25% suferă de tulburări cognitive pronunțate.
O persoană din o mie se naște fără corp calos. „În absența unui corp calos, creierul se reorganizează și creează un număr remarcabil de conexiuni în cadrul fiecărei emisfere, mai multe decât în cazul creierelor sănătoase. Aceste mecanisme de plasticitate neuronală permit creierului să utilizeze căi neuronale alternative, pentru a menține comunicarea între emisfere și a compensa astfel pierderile", explică Universitatea din Geneva.
Atenție la deteriorarea corpului calos
Pe lângă agenezie (care este congenitală), corpul calos poate face obiectul unor leziuni. „Leziunile dobândite ale corpului calos pot apărea în urma unei intoxicații cu alcool sau a unui traumatism cranian sau, uneori, în urma dezvoltării unei tumori”. Dar, și în acest caz, există de obicei o afectare funcțională mică sau deloc în viața de zi cu zi.
Ca și în cazul pacienților agenați, alte comisuri înlocuiesc corpul calos pentru a asigura comunicarea între emisferele cerebrale și pentru a le permite oamenilor să trăiască normal. De fapt, „în urmă cu câteva decenii, unor pacienți cu epilepsie severă li s-a îndepărtat corpul calos, adesea parțial, pentru a limita răspândirea crizelor epileptice”, conchide Mathieu Ceccaldi.