Cum poate influența starea organismului sănătatea dentară

Lipsa igienei orale și intarzierea inlocuirii dintilor absenti agraveaza aceste simptome și duc la aparitia unui cerc vicios care este din ce în ce mai greu de întrerupt cu cât modificarile sunt instalate de mai mult timp.

Fiecare vârsta are patologia ei specifica și soluții dferite de tratament.

Cum identificam probleme de sănătate generala în copilarie?

„1. Rahitismul (lipsa vit.D) : dincolo de semnele generale osoase, avem o lisa de creștere a mandibulei (profil convex în retrognatie) și o margine concava a incisivilor superiori ( se fractureaza f repede după eruptie). Pete albe și maronii pe dinți.
2. Aftoza bucala frecventa : dacă igiena bucala efectuata de mama este buna, trebuie investigat hematologic, deoarece aftoza arata o scădere a imunitatii ce poate avea atât cauze alimentare ( deficit de vitamine A ,C și D și nutrienti esentiali) cât și hematologie ( leucemii, anemii)”, a declarat Radio România Antena Satelor , doctor Mihaela Măgureanu, medic primar stomatolog.

Ce modificari aduce pubertatea în sanatatea orala?

„Pubertatea, sarcina, ciclul menstrual, disfunctiile ovariene și contraceptivele determina modificari hormonale care influențează negativ reacția locala a tesuturilor la placa bacteriana și tartru. Altfel spus, într-o gura curata nu apare gingivita de pubertate nici la fete și nici la băieți. Dar modificarile de comportament intervenite la aceasta vârsta implica de cele mai multe ori neglijarea igienei dentare și astfel este favorizata aparitia gingivitei.

Recunoaștem aparitia gingivitei favorizata hormonal prin semne ca: sângerare la masticatie și periaj, culoare rosie-violacee a gingiilor umflate, papile interdentare cu aspect bulbos, senzație de tensiune gingivala dimineața. În cazurile mai grave apar ulceratii și creșterea mobilitatii dentare”, a precizat , doctor Mihaela Măgureanu, medic primar stomatolog.

Care sunt bolile generale care aduc modificari în sanatatea orala la adult?

„Diabetul, bolile cardiovasculare și hematologice, epilepsia, hipovitaminoza C și boile autoimune țin capul de lista al modificarilor orale la adulti.

Diabetul actioneaza în special asupra gingiilor prin scaderea metabolismului local ( scade consumul de oxigen), fragilitate capilara ( care determina sângerări mai frecvente), aparitia de compusi toxici care favorizează dezvoltarea anumitor bacterii mai agresive și în final aparitia parodontozei. Gingiile sunt rosii, umflate, sângerează ușor, uneori sunt ulcerate . Mobilitatea dintilor crește și pacientul poate emana un miros specific de acetona.

Bolile cardiovasculare afecteaza tot gingiile, prin reducerea vascularizatiei și metabolismului local. Medicamente de tip Nifedipin, Verapamil, Diltiazem, care sunt antagonisti de calciu administrati pentru inhibarea contractiei miocardului ( antiaritmice, bradicardice), au și efect vasodilatator și determina o creștere în volum a gingiei la 60% din bolnavi. Numai dacă igiena este foarte buna gingia își păstrează volumul și consistenta și rămâne atașată de dinte.

Afecțiunile glandelor tiroide și paratiroide sunt insotite de edem gingival ( umflarea gingiilor) ,creșterea mobilitatii dentare, gingie palida, afectarea oaselor maxilare prin aparitia de chisturi și pierderi osoase. Pacientul se poate prezenta la medic pentru aparitia parodontozei și, din examenul clinic și anamneza medicul stomatolog poate fi cel care indruma pacientul către endocrinolog și nu
invers. Schimbarea medicatiei endocrine poate fi insotita de disconfort la nivelul cavitatii bucale, în perioada de adaptare a organismului.

Cancerul și Radioterapia produc necroze osoase și demineralizari la coletul dintilor, cu innegrirea acestora, complicatii postextractionale, acutizari ale afectiunilor netratate și multa suferinta.

Osteoporoza tratata cu bifosfonati altereaza reacția osoasa post interventii chirurgicale și contraindica atât inserarea implanturilor dentare cât și efectuarea extractiilor dentare și a oricaror interventii care ar putea expune osul, riscul de necroza localizata fiind semnificativ”, a mai adăugat doctor Mihaela Măgureanu, medic primar stomatolog.

„Refluxul gastro esofagian, gastritele, bulimia : produc eroziuni palatinale la coletul dintilor,pierderea smaltului și sensibilitate dentara.

Bolile hematologice:

- leucemiile : sângerări gingivale, ulceratii și necroze gingivale, uneori hiperplazii gingivale care acoperă tot dintele. Gingia este f roșie și f dureroasa la atingere și chiar la inghitirea alimentelor.
- anemiile: gingiile sunt roz palid, ușor galbui insotite osteoporoza oaselor maxilare, iar ulceratiile se suprainfecteaza frecvent.
- trombocitopeniile din tumorilor maligne sau după iradierile masive sunt evidentiate în gura prin pete rosii pe întreaga mucoasa ( purpura trombocitopenica) , inclusiv pe cerul gurii și obraz.

Acestea sângerează la cea mai mica atingere, deoaree gingia este foarte moale și friabila.

Epilepsia în sine nu afecteaza gingiile, dar tratamentul cu hidantoina produce o hiperplazie gingivala greu de stăpânit la unii pacienți tineri, la care papilele gingivale devin ca margelele, foarte ferme și inestetice, dar nu sangereaza.

Bolile autoimune (lichen, pemfigus, psoriazis) și tratamentele cu citostatice de ex., determina gingivite descuamative. Gingia este la început neteda, lucioasa, apoi dintr-o data apare vezicula/ulceratia. Chiar dacă nu doare, sensibilitatea este mult mai accentuata la condimente, aer rece și uneori la varstnici purtarea protezei devine f dificila deoarece și secretia salivara este foarte redusa”, a conchis , doctor Mihaela Măgureanu, medic primar stomatolog.

Foto: pixabay