Cum să lupți cu sedentarismul la locul de muncă?

Poate duce la patologii cardiovasculare, diabet de tip 2, cancer, obezitate, tulburări musculo-scheletice (AMS) sau chiar să aibă efecte asupra sănătății mintale, după cum indică Guvernul.
Totuși, potrivit ANSES, mai mult de o treime dintre adulți combină un nivel ridicat de sedentarism cu o activitate fizică insuficientă. Deci, acești oameni sunt mai expuși la o rată mai mare a mortalității și morbidității.
Femeile, mai expuse lipsei de activitate fizică
Femeile sunt mai expuse lipsei de activitate decât bărbații.
70% dintre femei sunt sub toate nivelurile de activitate identificate pentru o sănătate bună, comparativ cu 42% dintre bărbați.
Și anume, doar 5% dintre adulți au suficientă activitate fizică pentru a fi de protecție conform ANSES.
Principii de bază pentru combaterea sedentarismului la locul de muncă
Site-ul mangerbouger.fr detaliază astfel măsurile simple care pot fi puse în aplicare pentru a lupta împotriva unui stil de viață sedentar la locul de muncă. Experții recomandă:
reducerea zilnică a timpului petrecut în poziție șezând sau culcat (în afară de orele de somn și de masă), pe cât posibil;
să meargă câteva minute și să se întindă după 2 ore la rând în poziție așezat sau culcat și să facă
câteva mișcări care solicită mușchii și mobilizează articulațiile (rotația umerilor, bazinului, gleznelor, încheieturilor, mâinilor, capului).
Tehnici de ghiont împotriva unui stil de viață sedentar
Într-o analiză a literaturii publicată recent, Public Health France detaliază măsurile eficiente care există pentru a îmbunătăți sănătatea angajaților.
Printre aceste tehnici, găsim ghiontul. „Nudge-ul se bazează pe principiul punerii indivizilor într-un context de alegere care îi încurajează să adopte comportamentul dorit, fără a-i forța”.
Cele trei tehnici utilizate în acest context sunt următoarele, conform recenziei:
„amorsarea” comportamentului, prin încurajarea lucrătorilor să-și întrerupă poziția șezut în principal prin soluții digitale (e-mailuri, alerte, vibrații tactile ale fotoliilor sau ceasurilor etc.);
tehnica „mesagerului”, de ex. trimiterea de e-mailuri cu „sfaturi” pentru mai puține ședințe, cum ar fi întâlnirile în picioare;
„proeminent”, constând în atragerea atenției asupra comportamentelor relevante ca alternative la șezut (de exemplu, modificarea mediului prin îndepărtarea coșului de gunoi sau a imprimantei personale pentru a încuraja să se ridice în picioare).
Beneficiile acestei tehnici sunt încă incerte, vor trebui efectuate cercetări suplimentare pentru a le dovedi, arată recenzia.
Birouri sit-stand, revoluția biroului clasic
Printre măsurile evidențiate de recenzie, regăsim și înființarea de birouri sit-stand. Acest lucru ar fi benefic pentru sănătatea fizică a angajaților. „Comparativ cu utilizarea unui birou convențional, un birou sit-stand reduce timpul petrecut stând cu 6 minute la 3 ore 36/zi și crește timpul petrecut în picioare cu 30 de minute la 3 ore 06/zi, în funcție de rezultatele o revizuire a literaturii care a analizat 53 de studii privind eficacitatea birourilor de tip sit-stand (Chambers, Robertson și Baker 2019)”.
Beneficiile pentru sănătate sunt încă nuanțate
Rezultatele diferitelor studii privind eficacitatea birourilor sit-stand asupra sănătății cardio-metabolice sunt nuanțate: nu au efecte semnificative asupra obezității sau sănătății cardiovasculare.
Pe de altă parte, biroul în picioare ar putea fi o modalitate eficientă de a combate durerile de spate.
„În general, Chambers și colab. concluzionăm că birourile în picioare sunt eficiente în schimbarea comportamentelor sedentare, dar au un efect moderat asupra indicatorilor de sănătate”, concluzionează studiul.