Diabetoporoza: când diabetul și osteoporoza sunt legate

De acum înainte, în diabetul de tip 1 ca și în diabetul de tip 2, în același mod în care monitorizăm inima, vasele, rinichii, nervii și ochii, trebuie să ne gândim la oase.
De două ori mai multe fracturi de șold în diabetul de tip 2
„Diabetoporoza” este o complicație dezvoltată în timpul diabetului. Expune la fragilitate osoasa similara cu osteoporoza. Pentru a cuantifica amploarea fenomenului, cele mai solide studii se referă la fracturile de șold, emblematice ale osteoporozei. În cazul diabetului de tip 2 comparativ cu populația generală, acest risc de fractură de șold este dublat. Se inmulteste chiar cu cinci in cazul diabetului de tip 1; acest risc începe foarte devreme în viață și crește exponențial (1-2).
Dr Julien Paccou, medic reumatolog, secția de reumatologie a Spitalului Universitar Lille, Franța: „În general, pentru toate tipurile de fracturi care indică fragilitate osoasă, riscul de fractură este crescut cu 30%, dar este și mai mare pentru fracturile de șold. În ciuda acestui fapt, osteoporoza este încă prea des o complicație nerecunoscută a diabetului și puțini specialiști fac legătura între cele două.
Control slab al diabetului, risc crescut de fractură
Dacă a fi diabetic crește riscul de fractură osteoporotică, este și mai grav atunci când nivelul zahărului din sânge (glicemia) rămâne ridicat în ciuda tratamentului. Într-adevăr, câteva publicații științifice foarte recente evidențiază legătura dintre controlul slab al diabetului și un risc și mai mare de fracturi osteoporotice (3).
Pentru a măsura acest risc, un studiu realizat la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 a legat în sfârșit nivelurile de zahăr din sânge reprezentate de hemoglobina glicata (HbA1c, care reflectă glicemia în cele trei luni) din ce în ce mai ridicate (indicând un control din ce în ce mai slab) cu o incidență tot mai mare a fracturi de șold. Concret, intre un nivel de HbA1c intre 6-7% si altul intre 9-10%, riscul este crescut cu 24%! (4)
Dr Julien Paccou: „Această fragilitate osoasă se datorează bolii diabetice. Pot medicamentele antidiabetice să crească sau să reducă acest risc de osteoporoză? Nu este atât de ușor de răspuns, deoarece niciun studiu nu a studiat acest punct specific. Faptul că persoanele cu diabet zaharat pe insulină au încă mai multe fracturi decât altele nu este suficient pentru a le incrimina. Într-adevăr, dacă li se pune insulină, se datorează faptului că diabetul este adesea mai grav și mai în vârstă, rezultând un risc mai mare de fractură. Natura protectoare sau nocivă specifică unei molecule nu a putut fi demonstrată, fie pentru cea mai veche moleculă, metformină, pentru insulină sau pentru medicamente mai recente (incretine, gliptine sau viitoare gliflozine). Doar o singură clasă de molecule trebuie evitată cu certitudine: glitazonele. Nu mai este comercializat în Franța, dar este disponibil aproape peste tot.

Diabet și oase, ce relație?
În diabetul de tip 1 și tip 2, ca și în multe boli, fragilitatea osoasă este multifactorială. Sunt prezentate mai multe ipoteze:
Acumularea mai mare în diabet a anumitor substanțe rezultată din reacția chimică dintre un zahăr și reziduuri proteice (numite AGE) deja suspectate că accelerează îmbătrânirea și crește riscul apariției anumitor boli. Acestea ar avea un impact direct asupra metabolismului osos (procesul continuu de formare si resorbtie osoasa). Prea multe AGE-uri ar avea un efect toxic asupra celulelor care asigură formarea osului (osteoblaste). Acest lucru ar perturba transformarea (diferențierea) celulelor stem (mezenchimale) în osteoblaste sau celule adipoase (adipocite) dar și legăturile dintre proteinele de colagen. Toate acestea ar juca probabil un rol dăunător asupra rezistenței mecanice a osului.
Persoanele cu diabet au tulburări ale grăsimii intraosoase (medulare). Cu toate acestea, calitatea acestei grăsimi este alterată la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 cu o creștere a acizilor grași saturați, cu un impact probabil asupra calității oaselor.
Această fragilitate osoasă trece și prin afectarea vasculară prezentă la diabetici. Se știe că există legături strânse între sistemul vascular și țesutul osos. Ateroscleroza (acumularea de substanțe grase în artere, în esență colesterolul LDL „rău”) și antecedentele cardiovasculare (infarct miocardic, insuficiență cardiacă etc.) vă expun la un risc crescut de osteoporoză. Persoanele al căror diabet este însoțit de complicații microvasculare (leziuni ale rinichilor, nervilor și ochilor) și macrovasculare (leziuni ale inimii, vaselor de sânge) au o arhitectură osoasă alterată. (5)
În diabetul de tip 1, a fi diabetic din copilărie și adolescență compromite dobândirea maximă a masei osoase optime. Totuși, acesta este garantul unei bune sănătăți osoase pentru următorii 50 de ani.
Sunt diabetic. Sunt în pericol de fractură?
Depistarea diabeticilor cu oase fragile nu este atât de simplă! Examinarea care face posibilă realizarea unei mase osoase mai scăzute (densitometria osoasă care dă o valoare a Densității Minerale Osoase) este uneori greșită la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. În diabetul de tip 1, această valoare este într-adevăr mai mică decât în ​​mod normal și aceste date sunt foarte util pentru a decide cu privire la acoperire. Pe de altă parte, în diabetul de tip 2, această valoare a densității minerale osoase este în general normală (deși logic ar trebui să fie mai mică) sau chiar mai mare decât în ​​populația generală, în ciuda unui risc crescut de osteoporoză bine real. Poate fi legat de excesul de greutate.
Un alt instrument folosit pentru evaluarea riscului de fractură, precum FRAX, subestimează riscul în cazul diabetului de tip 2. Medicii sunt, așadar, uneori limitati în identificarea diabeticilor cu cel mai mare risc de fractură și, dacă este necesar, prescriu tratament antiosteoporoză.

Diabet și oase, ce relație?
În diabetul de tip 1 și tip 2, ca și în multe boli, fragilitatea osoasă este multifactorială. Sunt prezentate mai multe ipoteze:
Acumularea mai mare în diabet a anumitor substanțe rezultată din reacția chimică dintre un zahăr și reziduuri proteice (numite AGE) deja suspectate că accelerează îmbătrânirea și crește riscul apariției anumitor boli. Acestea ar avea un impact direct asupra metabolismului osos (procesul continuu de formare si resorbtie osoasa). Prea multe AGE-uri ar avea un efect toxic asupra celulelor care asigură formarea osului (osteoblaste). Acest lucru ar perturba transformarea (diferențierea) celulelor stem (mezenchimale) în osteoblaste sau celule adipoase (adipocite) dar și legăturile dintre proteinele de colagen. Toate acestea ar juca probabil un rol dăunător asupra rezistenței mecanice a osului.
Persoanele cu diabet au tulburări ale grăsimii intraosoase (medulare). Cu toate acestea, calitatea acestei grăsimi este alterată la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 cu o creștere a acizilor grași saturați, cu un impact probabil asupra calității oaselor.
Această fragilitate osoasă trece și prin afectarea vasculară prezentă la diabetici. Se știe că există legături strânse între sistemul vascular și țesutul osos. Ateroscleroza (acumularea de substanțe grase în artere, în esență colesterolul LDL „rău”) și antecedentele cardiovasculare (infarct miocardic, insuficiență cardiacă etc.) vă expun la un risc crescut de osteoporoză. Persoanele al căror diabet este însoțit de complicații microvasculare (leziuni ale rinichilor, nervilor și ochilor) și macrovasculare (leziuni ale inimii, vaselor de sânge) au o arhitectură osoasă alterată. (5)
În diabetul de tip 1, a fi diabetic din copilărie și adolescență compromite dobândirea maximă a masei osoase optime. Totuși, acesta este garantul unei bune sănătăți osoase pentru următorii 50 de ani.
Sunt diabetic. Sunt în pericol de fractură?
Depistarea diabeticilor cu oase fragile nu este atât de simplă! Examinarea care face posibilă realizarea unei mase osoase mai scăzute (densitometria osoasă care dă o valoare a Densității Minerale Osoase) este uneori greșită la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. În diabetul de tip 1, această valoare este într-adevăr mai mică decât în ​​mod normal și aceste date sunt foarte util pentru a decide cu privire la acoperire. Pe de altă parte, în diabetul de tip 2, această valoare a densității minerale osoase este în general normală (deși logic ar trebui să fie mai mică) sau chiar mai mare decât în ​​populația generală, în ciuda unui risc crescut de osteoporoză bine real. Poate fi legat de excesul de greutate.
Un alt instrument folosit pentru evaluarea riscului de fractură, precum FRAX, subestimează riscul în cazul diabetului de tip 2. Medicii sunt, așadar, uneori limitati în identificarea diabeticilor cu cel mai mare risc de fractură și, dacă este necesar, prescriu tratament antiosteoporoză.
Fracturat si diabetic, mergi la reumatolog
Pentru a identifica persoanele cu diabet zaharat de tip 2 expuse riscului, medicii se concentrează așadar pe cei care sunt deja fracturați, pe cei care prezintă risc de cădere (din cauza problemelor oculare induse de diabet, excesul de greutate, sensibilitatea afectată în caz de afectare a nervilor picioarelor). ) și cei cu complicații vasculare. Acestea trebuie trimise cu prioritate la un consult de reumatologie pentru screening si eventual tratament.
Dr Julien Paccou: „În caz de osteoporoză, diabeticii vor fi îngrijiți în același mod ca și nediabeticii, dar cu un element specific care este un control mai bun al glicemiei lor care trebuie obținută. Este bun pentru starea generala dar si pentru os. Apoi, este necesar să se corecteze anumiți factori de risc (renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, practicarea activității fizice etc.) și eventual începerea unui tratament antiosteoporotic dacă se menține indicația (molecule de bifosfonat, terapie de substituție hormonală pentru menopauză la femei, denosumab, raloxifen). la femei). Nu există niciun motiv să credem că medicamentele sunt mai puțin eficiente la diabetici. Suplimentarea cu vitamina D și calciu este pentru toată lumea. A fortiori la diabeticii de tip 2: fiind în general supraponderali, riscul lor de deficit de vitamina D este mai mare decât în ​​populația generală. »