Epilepsia la copii: semne care sunt adesea înșelătoare

Cu toate acestea, este important să fiți atenți la ele: persoanele din jurul copilului sunt capabile să observe o serie întreagă de indicii care confirmă epilepsia.

Epilepsia la copii, prea des ignorată

Aproape 1% din populația Franței suferă deepilepsie, adică 500.000 de persoane, dintre care jumătate sunt copii. Cu ocazia Zilelor Epilepsiei (3-6 noiembrie 2015,) Societățile Franceze de Neurologie și Pediatrie au tras un semnal de alarmă: epilepsiile sunt insuficient diagnosticate, tratate sau pur și simplu recunoscute ca fiind invalidante de către societate. De exemplu, copiii cu epilepsie ar trebui să beneficieze de un consult neurologic de îndată ce au prima criză. Cu toate acestea, în realitate, 90 000 dintre ei nu sunt monitorizați corespunzător, ceea ce duce la un tratament inadecvat, la ignorarea bolii și la excludere, în special la școală.

Profesorul Viviane Bouilleret, neurolog, șefa secției „Neurofiziologie clinică și epileptologie” de la Spitalul Bicêtre (Kremlin Bicêtre): „Copiii epileptici sunt încă excluși. Acest lucru nu facilitează depistarea lor precoce: prea mulți copii care suferă deepilepsie nu sunt diagnosticați, iar alții sunt descoperiți târziu, în adolescență sau chiar la vârsta adultă!”

Sophie (numele a fost schimbat), membră a rețelei Enfance Epilepsie*, a cărei fetiță suferă de epilepsie: „A fost nevoie de mult timp pentru a diagnosticaepilepsia , deoarece semnele nu erau clare; ea nu avea micro-lapsusuri de conștiință cu prăbușirea corpului ei. La școală și-au dat seama că unele dintre atitudinile ei erau uneori anormale și că avea dificultăți de învățare și de citire, în principal din cauza problemelor de concentrare”.

Cinci semne ale epilepsiei la copii

Comportamentele copiilor cu epilepsie sunt uneori surprinzătoare, dar întotdeauna reproductibile. Ele nu au nimic de-a face cu spasmele de plâns, ticurile, un fior rece, contracțiile musculare obișnuite la adormire, terorile nocturne sau coșmarurile. Nici măcar crizele repetate de furie nu trebuie confundate cu epilepsia!

Iată care sunt comportamentele și gesturile neobișnuite care ar trebui să atragă atenția asupra epilepsiei:

Scuturarea unui braț sau a unui picior, dureri abdominale, vărsături etc. Aceste simptome frecvente indică faptul că o singură zonă mică a creierului a fost afectată.

Simptome repetate, scurte, comportamente bizare, foarte variate, care pot părea banale, dar care se repetă la intervale regulate, uneori de mai multe ori pe zi și întotdeauna la fel. Poate fi vorba de încetarea bruscă a activității în curs, cu mestecat puțin și automatisme discrete (frecarea mâinilor). Aceasta durează 30 de secunde, uneori de până la 20 de ori pe zi, iar apoi totul revine la normal. Dimineața pot tresări. Au tendința de a da drumul lucrurilor din mâini, în special la copiii mai mari.

Spasme sub formă de contracții ale axei corpului, scurte, care durează în jur de o secundă și se repetă în rafale de 5-10 minute, de obicei după o fază de somn. Această formă deepilepsie poate fi gravă. Aceste crize epileptice trebuie depistate din timp pentru a evita compromiterea dezvoltării intelectuale.

Probleme bruște la școală. O întrerupere sau o regresie în dezvoltarea intelectuală sau psihomotorie a copilului, asociată în special cu modificări comportamentale. Înainte de vârsta de doi ani, este mai probabil să fie vorba de o întârziere a dezvoltării psihomotorii: copilul șchiopătează, ține greu obiectele în mână, interacționează puțin cu mediul său și își folosește puțin unul dintre membre.

Sophie: „Fiica mea are epilepsie parțială cu mioclonii scurte (contracții musculare rapide, involuntare, de amplitudine redusă ale unuia sau mai multor mușchi), dar mai ales absențe. Era „în lumina lunii” și avea dificultăți în a reveni la realitate atunci când era chemată. Uneori era descrisă ca fiind „leneșă” și, de asemenea, avea probleme de concentrare și procesare lentă a informațiilor. De multe ori i se spunea să se „trezească”, iar atenția ei putea să dispară complet. Mai rar, făcea gesturi ciudate, tremura, clipea...”.

Ce măsuri ar trebui să ia părinții?

Părinții își pot filma copilul în cazul unui comportament neobișnuit. După un examen clinic efectuat de neuropediatru, o electroencefalogramă (EEG) va înregistra activitatea electrică a creierului în timpul stării de veghe și de somn, sau chiar o înregistrare pe termen lung cuplată cu o înregistrare video pentru a înregistra crizele (video-EEG). Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) este esențială atunci când se suspectează o epilepsie care afectează o singură regiune a creierului, pentru a căuta o malformație sau o tumoră.

70% din epilepsiile la copii se vindecă spontan

Este important să nu exagerăm: nu toate epilepsiile la copii sunt grave. 70% se vindecă spontan, deoarece sunt legate de imaturitatea creierului. Mai mult, pentru unele forme benigne de epilepsie, cu cât crizele apar mai devreme în copilărie, cu atât este mai probabil să se vindece fără sechele. Cu toate acestea, este esențială identificarea acestor copii, deoarece atunci când epilepsia debutează la o vârstă foarte fragedă, crizele interferează cu procesul de maturizare a creierului, cu riscul de a provoca deficite cognitive (retard mintal mai mult sau mai puțin sever, tulburări de interacțiune).