Fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral!
Fibrilația atrială, o formă comună de aritmie cardiacă, se referă la mici „ratări” ocazionale în contracția inimii. Deși de obicei nu sunt deosebit de periculoase, ele cresc riscul unui accident vascular cerebral mai târziu.
Articol de Simona Lazăr, 23 August 2024, 18:31
Dintre aritmiile cardiace, fibrilația atrială se referă la bătăile mici și neregulate ale inimii. Fiecare perioadă de aritmie poate dura între 5 și 30 de minute, iar uneori chiar 60 de minute, înainte ca inima să își reia bătăile în mod normal.
Atacurile de aritmie pot fi sau nu simptomatice. Cu alte cuvinte, oamenii pot să simtă sau nu că inima lor bate neregulat. În primul caz, fibrilația atrială se manifestă prin lipsă de aer, palpitații, amețeli și chiar dureri în piept, mai ales la efort.
Frecvența fibrilației atriale crește odată cu vârsta
Cu cât sunteți mai în vârstă, cu atât crește riscul de fibrilație atrială. Această tulburare de ritm este întâlnită la 1 până la 2% dintre persoanele în vârstă de 60 de ani și la 10% dintre cele de peste 80 de ani. Vârsta nu este singurul factor de risc: bolile cardiace, hipertensiunea arterială și hipertiroidismul în special cresc, de asemenea, riscul de a suferi de fibrilație atrială.
Fibrilația atrială și riscul de accident vascular cerebral
Fie că simțiți sau nu aritmii cardiace, fibrilația atrială are dezavantajul de a crește riscul de accident vascular cerebral de 3 ori. Atunci când inima bate neregulat, sângele circulă mai puțin bine și tinde să stagneze, favorizând formarea cheagurilor de sânge. Dacă unul dintre aceste cheaguri se desprinde și ajunge în fluxul sanguin, poate migra spre creier și bloca o arteră cerebrală, provocând un accident vascular cerebral.
Chiar dacă un accident vascular cerebral poate apărea mult timp după debutul fibrilației atriale (luni sau chiar ani mai târziu), trebuie să solicitați asistență medicală. De cele mai multe ori, simptomele sunt cele care determină persoana să consulte un medic. Dar dacă nu există simptome, factorii de risc sunt cei care îl determină pe medic să efectueze o evaluare cardiacă. Screeningul se bazează pe o electrocardiogramă.
Dacă se confirmă fibrilația atrială, este necesară administrarea de medicamente pentru a regla viteza inimii și a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Poate fi prevenită?
Începând cu vârsta de 50 de ani, o electrocardiogramă anuală în cadrul unui control general de sănătate poate detecta aritmia.
După aceea, prevenirea este aceeași ca pentru toate bolile cardiovasculare: lupta împotriva hipertensiunii arteriale și a excesului de colesterol, prevenirea diabetului și a obezității, renunțarea la fumat, consumul moderat de alcool și menținerea activității fizice.
