Hipertensiunea arterială poate avea consecințe severe

Tensiunea arterială este rezultatul fizic al ejectării sângelui de către inimă în vasele de sânge. Acționează asupra pereților vasculari. Se caracterizează prin două valori extreme:

Valoarea mare care se măsoară în timpul contracției inimii (sistolei) și care permite propulsarea sângelui prin aortă spre arterele periferice.
Valoarea scăzută măsurată în timpul relaxării inimii (diastole), care permite ventriculilor cardiaci să primească sângele care ajunge în atrii prin vena cavă și venele pulmonare.
Vorbim de hipertensiune arterială atunci când una și/sau alta dintre aceste valori, măsurate în repaus, este mai mare decât valorile normale: 140 mmHg (milimetri de mercur) pentru presiunea sistolica și 90 mmHg pentru presiunea diastolică.

Cea mai frecventă boală cardiovasculară
Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cardiovasculară și este chiar prima patologie cronică. Se estimează că unul din trei adulți este afectat.
Incidența sa crește odată cu vârsta: afectează astfel mai puțin de 10% dintre tinerii de 18-34 de ani față de peste 65% după 65 de ani.
Deoarece hipertensiunea arterială este în mare parte silențioasă (fără simptome), mulți oameni nu știu că sunt afectați.
Doar unul din doi oameni cu hipertensiune ar fi conștient de hipertensiune arterială.
Dintre aceștia, doar unul din doi ar fi tratat cu medicamente antihipertensive.
În cele din urmă, una din două persoane tratate ar fi normalizat tensiunea arterială.
Aceste cifre oferă o bună înțelegere a amplorii provocării de sănătate publică reprezentată de boală, diagnosticul și tratamentul acesteia.

Vârsta nu este singurul factor de risc
În marea majoritate a cazurilor, se spune că hipertensiunea arterială este esențială, deoarece nicio cauză cunoscută nu poate explica apariția acesteia. Tulburarea apare insidios și tăcut, cu atât mai precoce cu cât subiectul este expus anumitor factori de risc: îmbătrânirea, care favorizează pierderea elasticității arterelor, constituie primul factor de risc nemodificabil. Însă alți factori de risc sunt determinați de obiceiurile sau stilul de viață care poate fi schimbat: supraponderalitate, sedentarism, consum mare de sare, tutun sau alcool.
Factori de risc modificabili: prea multă sare, deficit de potasiu, alcool, tutun, diabet, hipercolesterolemie, supraponderalitate/obezitate, inactivitate fizică, dietă dezechilibrată -- Factori de risc care nu (sau puțin) modificabili: stres psihosocial, naștere prematură, greutate mică la naștere naștere, Boală cronică de rinichi, Istoric familial, Îmbătrânire, Categorie socioeconomică defavorizată, Sex masculin, Apnee în somn Factori de risc modificabili și nemodificabili (sau ușor) modificabili pentru hipertensiune arterială © Inserm / Frédérique Koulikoff

În aproximativ 10% din cazuri, hipertensiunea arterială este secundară:
o boală a glandelor suprarenale (adenom cortical suprarenal sau sindromul Conn, tumoră a medulei suprarenale sau feocromocitom) care favorizează în special secreția de cortizol sau adrenalină cu proprietăți hipertensive,
boli de rinichi (insuficiență renală sau policistoză, stenoză a arterei renale etc.),
boli vasculare (coarctație a aortei),
o boală endocrină (boala Addison, acromegalie, distiroidism etc.),
anumite tratamente (estrogen, ciclosporină, eritropoietină etc.).
În fine, hipertensiunea arterială poate avea în mod excepțional o origine genetică (sindrom Gordon sau hipertensiunea hiperkaliemică familială).