Peste 700.000 de români suferă de hipotiroidism, cea mai frecventă afecțiune a tiroidei

Glanda tiroidă, situată în partea frontală a gâtului, produce hormoni tiroidieni, cum ar fi triiodotironina (T3) și tiroxina (T4), care sunt implicați în reglarea metabolismului și a altor funcții importante din organism.

Cauza principală a hipotiroidismului este boala Hashimoto, o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă și împiedică producția normală de hormoni tiroidieni.

Alte cauze comune includ tratamentul cu iod radioactiv sau intervenții chirurgicale la nivelul glandei tiroide. Există și alte cauze mai rare, cum ar fi tulburările congenitale ale glandei tiroidiene sau utilizarea anumitor medicamente.

Simptomele hipotiroidismului pot varia, dar pot include oboseală, sensibilitate la frig, creștere în greutate, piele uscată, constipație, scăderea apetitului, slăbiciune musculară, tulburări de concentrare și depresie. Femeile pot avea, de asemenea, menstruații neregulate sau dificultăți în rămânerea însărcinate.

Diagnosticul de hipotiroidism se stabilește în urma unei evaluări medicale complete și a unor analize de sânge care măsoară nivelurile hormonilor tiroidieni și ale hormonului stimulator al tiroidei (TSH) produs de glanda pituitară.

„Ce știi despre tiroidă? Informează-te!” este numele campaniei organizate de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune - APAA, care își propune să atragă atenția românilor asupra simptomelor pe care disfuncția glandei tiroide le poate produce și, mai ales, să îi trimită la medicul de familie în cazul unor suspiciuni.

Simptomele care ar trebui să grăbească vizita la medicul de familie și care pot semnala o hipotiroidie sunt oboseală neexplicată, lipsă de energie, piele uscată, constipație, față umflată, intoleranță la frig, creștere în greutate, probleme de memorie.

La femei, hipotiroidismul poate provoca dereglări menstruale sau infertilitate.

Simptomele hipertiroidiei sunt opuse, dar la fel de alarmante: palpitații, pierdere involuntară în greutate, agitație și stare de nervozitate, insomnie, incapacitate de concentrare, transpirație în exces, tremor al mâinilor.

„Dacă aveți aceste simptome, primii pași pe care trebuie să-i faceți sunt vizita la medicul de familie și analizele de sânge, care sunt decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Este vorba de hormonul de stimulare tiroidiană TSH și unul dintre hormonii tiroidieni: tiroxina, fracțiunea liberă – FT4. Dacă analizele semnalează o afecțiune, medicul de familie vă recomandă un consult la medicul endocrinolog.” spune Rozalina Lăpădatu, președinta APAA.

Bolile tiroidiene netratate pot asocia complicații cardiovasculare și tulburări digestive, dereglări emoționale și anxietate, precum și scăderea calității vieții.

Simptomele disfuncției tiroidiene, fie că sunt cauzate de o producție prea mare, fie prea mică de hormoni tiroidieni, pot fi uneori puse pe seama altor factori precum stresul, activitatea susținută, diferite probleme apărute în viața de zi cu zi.

Hipotiroidismul reprezintă cea mai frecventă formă de patologie tiroidiană, cu o medie a prevalenței la persoane peste 14 ani, de aprox. 3,5-5,5% în Europa, iar pentru România o prevalență estimată de aprox. 4,5% din populația adultă.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, populația României este de aprox. 19,2 milioane de locuitori, dintre care persoane de peste 14 ani sunt aprox. 16,2 milioane.

Plecând de la aceste cifre și statistici estimăm că în România sunt aproximativ 727.000 pacienți adulți cu hipotiroidism.

În fiecare an, în data de 25 mai, este marcată Ziua Mondială a Tiroidei, pentru a fi subliniată importanța acestei glande în activitatea întregului organism, dar și provocările cu care se confruntă pacienții diagnosticați cu afecțiuni tiroidiene.