Rolul toxinelor în dezoltarea bolii Parkinson

A doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă după Alzheimer, Parkinson se caracterizează prin distrugerea progresivă a anumitor neuroni din creier, cunoscuți sub numele de neuroni dopaminergici. Acest neurotransmițător asigură o bună comunicare între neuronii creierului și este implicat în controlul mișcărilor și al cogniției.
Parkinson, o cauză majoră de handicap
Această moarte neuronală este însoțită de acumularea de aglomerări anormale (corpuri Lewy) ale unei proteine toxice, alfa-sinucleina. Acest fenomen este agravat de o inflamație a țesutului cerebral și de o activitate anormală a mitocondriilor, fabricile de energie ale celulelor, după cum a descris Institutul Național de Cercetare Medicală din Franța (Inserm). Aceste probleme dau naștere unei serii de simptome care constituie factori de handicap major pentru pacienți: dificultăți de deplasare, de mers, de vorbire, de scriere, de desen (...), de coordonare a mișcărilor, tulburări ale funcțiilor cognitive (înțelegere, raționament, logică), pierderea afectului și a motivației.
Boala Parkinson: factori de risc din mediul înconjurător
Îmbătrânirea pare a fi principala cauză a apariției bolii Parkinson (afectează în principal persoanele cu vârsta de peste 50 de ani). Dar poate beneficia și de o predispoziție genetică, deși acest factor de risc este mai puțin frecvent.
Pot fi identificate și cauze de mediu. Poluanții se numără printre vinovații pentru dezvoltarea acestei boli neurologice. Expunerea îndelungată la solvenți organici și la metale grele (mercur, plumb, cadmiu) în sectorul industrial este considerată un factor de risc. În zonele rurale, expunerea la anumite pesticide ar putea contribui, de asemenea, la dezvoltarea acesteia. Din 2012, boala Parkinson a fost recunoscută ca boală profesională în cazul agricultorilor cu expunere îndelungată la produse fitosanitare, după cum subliniază Fondation pour la Recherche Médicale.
Particulele fine și boala Parkinson: o legătură periculoasă
S-ar părea că poluarea aerului poate juca, de asemenea, un rol în apariția acestei boli. Cercetătorii de la Barrow Neurological Institute din cadrul Dignity Health Arizona, în Statele Unite, tocmai au identificat o nouă asociere, necunoscută până acum, dar nu mai puțin îngrijorătoare: relația dintre expunerea la particule fine și boala Parkinson.
Studiul lor, publicat la 30 noiembrie 2023 în revista Neurology, arată că persoanele care trăiesc în regiuni cu niveluri medii de poluare a aerului prezintă un risc cu 56% mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât cele care trăiesc în regiuni mai puțin poluate.
Este pentru prima dată când se stabilește o astfel de corelație, subliniază cercetătorii într-un comunicat de presă. "Studiile anterioare au arătat că particulele fine provoacă inflamații în creier, un mecanism cunoscut prin care se poate dezvolta boala Parkinson", explică Brittany Krzyzanowski, cercetător la Barrow Neurological Institute și director al studiului. "Folosind tehnici de analiză geospațială de ultimă generație, am reușit, pentru prima dată, să confirmăm o asociere puternică la nivel național între boala Parkinson și particulele fine în Statele Unite."
Unele regiuni din Statele Unite sunt mai expuse riscului decât altele
O altă constatare interesantă este că cercetarea relevă disparități între regiunile din Statele Unite studiate. În anumite regiuni mai poluate, cum ar fi Valea Mississippi, Ohio, centrul Dakota de Nord, anumite părți din Texas, Kansas, estul Michiganului și vârful Floridei, locuitorii sunt mai predispuși să dezvolte boala Parkinson. În aceste regiuni, "poluarea din aceste zone poate conține mai multe particule de combustie [provenite din] trafic și metale grele din industria prelucrătoare, care au fost asociate cu moartea celulelor în partea creierului implicată în boala Parkinson", analizează autorul studiului.
La celălalt capăt al spectrului, americanii care locuiesc în jumătatea vestică a Statelor Unite (regiuni mai puțin supuse poluării atmosferice) par să fie cruțați. Aceștia ar avea un risc mai mic de a suferi de boala Parkinson decât restul țării.
"În unele regiuni, particulele ar putea conține mai multe componente toxice decât în altele", presupune Brittany Krzyzanowski.
Boala Parkinson: poluarea aerului trebuie să fie mai bine luată în considerare ca factor de risc
În total, cercetătorii americani au identificat aproape 90.000 de persoane care suferă de boala Parkinson, geolocalizate în funcție de zona de reședință. Pentru a face acest lucru, ei au analizat o bază de date Medicare de aproape 22 de milioane de participanți. Echipa a calculat ratele de îmbolnăvire de Parkinson în fiecare regiune, precum și concentrațiile medii anuale de particule fine.
După ce s-a ținut cont de alți factori de risc, inclusiv vârsta, sexul, rasa, istoricul fumatului și utilizarea asistenței medicale, s-a stabilit o asociere clară între expunerea anterioară a unei persoane la particule fine și riscul de a dezvolta ulterior boala Parkinson.
În timp ce eforturile de cercetare de până acum s-au concentrat asupra impactului expunerii la pesticide asupra bolii Parkinson, cercetătorii speră că munca lor va contribui la schimbarea balanței către o mai mare atenție acordată toxicității poluării aerului asupra bolilor neurologice precum Parkinson. "Studiile geografice bazate pe populația unei anumite zone ar fi foarte utile", spun ei. "Studiile geografice bazate pe populație, cum ar fi acesta, au potențialul de a dezvălui informații importante despre rolul toxinelor de mediu în dezvoltarea și progresia bolii Parkinson", conchide Brittany Krzyzanowski.