Spania, ţara unde se iau cele mai multe somnifere din lume

Cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, care este marcată pe 15 martie, expertul a evidenţiat necesitatea de a analiza faptul că somnul este considerat un "lucru neimportant" sau "timp pierdut", aspect pentru care, potrivit lui Egea, educarea pacienţilor şi instruirea profesioniştilor din domeniul sănătăţii sunt piese cheie. Neurofiziologul clinician şi coordonatorul evenimentelor din Spania de Ziua Mondială a Somnului, Ana Teijeira Azcona, a asigurat că nu există aceleaşi oportunităţi de somn pentru toată lumea, din cauza unor situaţii stresante precum nesiguranţa locului de muncă, situaţia economică sau unele aspecte sociale, precum mediile familiale neprielnice. "Dacă ne culcăm în fiecare seară îngrijoraţi de situaţia noastră la muncă, pentru că este instabilă, pentru că avem un volum de muncă insuportabil, pentru că nu putem să ne descurcăm sau pentru că avem o mare incertitudine cu privire la viitorul nostru, mecanismele implicate în somn nu vor funcţiona corect, având în vedere că vom trimite semnale creierului nostru pentru a rămâne treji pentru a rezolva toate aceste probleme", a explicat Teijeira. Pe lângă beneficiile pentru sănătate ale unei igiene adecvate a somnului, expertul în somnologie a subliniat că, potrivit mai multor studii, precum cel publicat în 2020 în "International Journal of Behavioral Medicine", lipsa somnului reduce răspunsul eficient la vaccinuri, precum cel anti-Covid-19. Deşi prevalenţa insomniei cronice la adulţi "oscilează în jurul a 14% din populaţie", expertul asigură că "cea mai mare creştere a insomniei" este la intervalul de vârstă "între 18 şi 34 de ani". Specialistul a subliniat că 15% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani susţin că au suferit un accident de circulaţie ca urmare a lipsei de somn sau a oboselii, potrivit unui studiu publicat recent de Fundaţia MAFRE, împreună cu Societatea Spaniolă. Dream (SES) şi FESMES. Potrivit acestui studiu, peste 50% dintre tineri au dificultăţi să se trezească devreme sau să se trezească dimineaţa şi aproximativ jumătate au nevoie de cofeină pentru a rămâne treji. Pe lângă aspectele profesionale, economice sau sociale, experta a evidenţiat că evenimentele de război, situaţiile geografice sau schimbările climatice sunt alţi factori care pot afecta negativ igiena somnului, deoarece, după cum a subliniat ea, "este totuna a dormi noaptea la o temperatură de 15-20 de grade cu a dormi la 30 de grade mereu." În acest sens, neurofiziologul clinician a precizat că, potrivit unui studiu publicat anul trecut pe tinerii studenţi din Ucraina, peste 80% dintre aceştia au susţinut că au coşmaruri recurente despre război şi până la 50% au prezentat simptome compatibile cu insomnia. În acest context, preşedintele FESMES a făcut apel la implementarea unei Strategii Naţionale privind Somnul, care "să ofere o soluţie la problemele puse de tulburările de somn", cu scopul de a le "aborda într-o manieră integratoare, de a îmbunătăţi acţiunile de promovare şi prevenţie, precum şi eficienţa îngrijirii". În cadrul acestei strategii, Egea a evidenţiat ca esenţială crearea unui Spaţiu Specific de Training (ACE) pentru somnologie, lucru care este deja o realitate în multe ţări europene precum Germania, Franţa, Portugalia, Ungaria şi România, unde somnologia este recunoscută ca subspecialitate medicală oficială, accesibilă dintr-un număr limitat de specialităţi.