STRESUL, pericol uriaş pentru sănătate. 9 EFECTE ale stresului asupra corpului, pe care adesea, le ignorăm
Tot mai mulţi oameni constată că sunt într-o permanentă stare de stres, iar acest lucru le afectează viaţa iremediabil. Starea generală de agitaţie psihică devine un adevărat duşman al vieţii noastre, efectele sale trecând neobservate în prima fază, iar când devin remarcate, este, adesea, prea târziu.
09 Aprilie 2017, 08:23
Stresul are un impact uriaş asupra sănătăţii noastre mintale, fizice, afective şi spirituale. Prin urmare, este esenţial să ştim să-l ţinem sub control.
Reacţia corpului la stres, imlpică stări precum: creşterea tensiunii arteriale, modificarea pulsului, agitaţie, nervozitate, care provoacă efecte devastatoare asupra întregului organism. În situaţii de stres, nu numai creierul, ci si coprul, prin simţuri şi reacţii, intră în alertă. Creierul reacţionează imediat, iar glandele suprarenale secretă hormoni puternici, sporind activitatea muşchilor, precum şi a inimii, a plămânilor şi a altor organe pentru a acţiona în situaţia stresantă apărută.
Efectele negative ale stresului prelungit implică dureri de cap, dureri cervicale, scrâşnet din dinţi, dureri de spate, boli de inimă, ulcer, spasme musculare.
Iată care sunt efectele alarmante prin care corpul reacţionează la stres:
1. Insomnii
Stresul poate cauza supraexcitarea sistemului nervos, o stare biologică în care oamenilor pur şi simplu nu le este somn. În timp ce evenimente majore din viaţă pot cauza insomnii care trec o dată cu stresul, expunerea pe termen lung la stres cronic poate duce la perturbări de somn grave.
2. Mâncatul emoţional şi apariţia depozitelor de grăsime
Studiile au demonstrat existenţa unei conexiuni între cortizol, hormonul eliberat în timpul perioadelor de stres şi pofta de dulce şi de gras. Oamenii de ştiinţă consideră că acest hormon numit cortizol este conectat de receptorii din creier care controlează consumul de mâncare. Astfel, în perioadele de stres mâncăm prost, iar hormonul stresului, cortizolul, poate creşte cantitatea de ţesut gras de care corpul nostru depinde şi poate creşte mărimea celulelor de grăsime.
3. Riscul de atac cerebral vascular
Un studiu pe 20.000 persoane care nu au avut niciodată un ACV sau o boală de inimă a concluzionat că stresul este conectat cu un risc ridicat de astfel de atacuri.
Într-un alt studiu recent, adulţii sănătoşi care au experimentat un eveniment de viaţă stresant în ultimul an erau de patru ori mai predispuşi la un ACV decât cei mai puţin stresaţi. O altă teorie este aceea care spune că riscul ridicat se datorează presiunii ridicate a sângelui şi micşorării arterelor, în perioadele de stres.
4. Scăderea imunităţii
Oamenii expuşi la afecţiuni cauzate de o imunitate scăzută sunt mai puţin capabili să lupte cu germenii, dacă au stres psihic continuu în viaţa lor. Cercetătorii consideră că sistemul imunitar al oamenilor stresaţi este mai puţin senzitiv la hormonii care luptă cu inflamaţiile, ceea ce ne poate oferi un indiciu legat de modul în care stresul poate fi corelat cu boli mai serioase.
5. Dureri de cap
Substanţele chimice ale corpului răspunzătoare de reacţia „luptă sau fugi”, precum adrenalina sau cortizolul pot cauza schimbări vasculare care pot duce la dureri de cap sau migrene, atât pe timp de stres cât şi în perioadele de după. Stresul determină şi tensionarea muşchilor, care determină ca migrenele să fie şi mai puternice.
6. Căderea părului
Stresul joacă un rol important în pierderea părului şi în a cauza boala autoimună numită alopecia areată. Stresul şi anxietatea pot contribui şi la boala numită trichotillomania, în care oamenii simt nevoia incontrolabilă de a-şi smulge părul din cap.
7. Îmbătrânirea prematură
Evenimentele traumatice şi stresul cronic pot scurta telomerii, capsulele protectoare de la la capătul cromozomilor, cauzând îmbătrânirea prematură a celulelor. Vestea bună este aceea că exerciţiile fizice făcute de trei ori pe săptămână pot contracara efectele.
8. Probleme de memorie
Prea mult cortizol poate interfera cu abilitatea creierului de a-şi forma amintiri noi. În timpul perioadelor de stres acut, hormonul interferează cu neurotransmiţătorii, chimicalele pe care celulele creierului le folosesc ca să comunice între ele. De aceea, procesul de a gândi clar sau de a activa amintiri poate fi destul de anevoios, pe alocuri.
9. Afecţiuni ale pielii
Mulţi dintre cei care suferă de acnee stiu deja că asta este adevărat: stresul poate cauza erupţii de acnee. Cercetările sugerează că studenţii cu acnee sunt mai expuşi erupţiilor în perioade în care au examene decât în perioade cu mai puţin stres. În acea perioadă se suspectează o creştere a hormonilor masculini, în special la femei. Stresul poate provoca şi psoriazis.
