STRESUL – tratarea și combaterea efectelor negative
Evenimentele cu factor de stres moderat sau pozitiv (eustres) antreneaza si vitalizeaza organismul, activand toate resursele de care dispune individul pentru a indeplini o sarcina sau a depasi o situatie dificila. Stimuleaza capacitatea de adaptare a individului pentru atingerea unui tel, a unui obiectiv astfel incat sa fie indeplinita o cerinta, o necesitate profesionala sau personala in urma careia individul sa resimta sentimente de multumire, implinire, bucurie sau entusiazm.
26 Septembrie 2016, 14:28
Stresul negativ (distresul) este o reactie a individului la interactiunea cu mediul profesional, social sau familial si survine cand persoana in cauza nu dispune de resursele, educatia sau aptitudinile necesare pentru indeplinirea solicitarilor sau asteptarilor din mediu. Este cauzat si de evenimente bruste, neasteptate, suprasolicitante, ce creeaza o stare de tensiune, incordare, frustrare si disconfort. Poate surveni si in urma unei suprasolicitari sau subsolicitari psihice sau fizice de lunga durata.
Perioadele lungi de stres negativ, factorii de stres cu intensitate puternica, privarea de stimuli sau lipsa de activitate deterioreaza starea de sanatate a organismului determinand probleme majore de sanatate in timp, daca nu se iau masuri pentru relaxarea organismului, de echilibrare si armonizare a vietii psiho-afective.
La nivel psihic, dupa perioadele de stres intens, se manifesta stari de neliniste, tulburari emotive, tensiune, disconfort, nervozitate, nevoia de a evada, necesitatea de a incetini ritmul de viata, de liniste si simplificare a stilului de viata, sentimente de culpabilitate si nemultumire duse uneori la extrem, complexe de inferioritate si distorsionare a imaginii de sine. Acest tablou clinic este favorabil declansarii atacurilor de panica, daca agentii stresori isi mentin intesitatea. Cand individul trece prin evenimente extreme, exista riscul de aparitie a nevrozelor sau a altor manifestari patologice de ordin psihic, ce vor incapacita individul si il vor determina sa se retraga din viata sociala, deteriorand si relatiile familiale si profesionale.
La nivel cerebral aceasta tensiune psihica va cauza vasoconstrictii in unele arii cerebrale (contractarea si ingustarea vaselor sangvine ce iriga tesutul cerebral) si creste riscul de producere a accidentelor vasculare cerebrale. Scad astfel ritmul metabolic si oxigenarea locala iar produsii metabolici nu vor mai fi eliminati in totalitate, depozitandu-se in zonele cu irigare deficitara. Lipsa de oxigen in zona cerebrala produce tulburari de somn sau insomnii, stari de agitatie si nervozitate, depresie, scaderea randamentului intelectual si deteriorarea capacitatii de memorare si concentrare, aparitia lapsulului si dificultati in perceperea integrala a evenimentelor traite.
In perioadele de stres secretiile hormonale se modifica, crescand masiv concentratia de adrenalina si noradrenalina. Adrenalina sau epinefrina este un hormon secretat in cazuri de stres de glandele suprarenale, ce accelereaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, activeaza circulatia in zona sistemului nervos central, diminueaza functiile digestive si pregateste organismul pentru producerea masiva de energie. Noradrenalina este implicata de asemenea in cresterea frecventei cardiace si in directionarea fluxului sangvin catre muschi. Fenomenul va determina accelerarea gradului de uzura a tesuturilor si a proceselor de imbatranire. Bolile deja prezente vor fi agravate in acest context, scade imunitatea organismului, rezistenta acestuia la factorii patogeni din mediu si capacitatea de a elimina celulele canceroase.
