Tot ce trebuie să știi despre grupa sangvină

Cum se stabilește grupa sangvină?

Recoltarea sângelui se face în laboratoarele de hematologie sau în centrele de transfuzii. Nu este necesar ca pacientul să fie nemâncat înaintea recoltării. Asistenta medicală va lua o probă de sânge şi va aplica un mic pansament pe locul puncţiei, pentru a opri sângerarea, care este analizată în laborator. Indiferent dacă o persoană ştie sau nu ce grupă de sânge are, medicul e obligat să o verifice înaintea unei operaţii care necesită transfuzie. .

Tipuri de grupe sangvine

Regula de bază este că nu poți dona oricui și nu poți primi sânge de la oricine. Persoanele cu grupa 0 sunt donatori universali, deoarece pot da sânge celorlalte grupe. Cei cu grupa AB pot primi sânge de la toate grupele, motiv pentru care sunt primitori universali, însă nu pot dona sânge decât persoanelor care au aceeaşi grupă sangvină. Grupa A donează grupelor A şi AB şi primeşte de la grupa A sau de la 0. Grupa B donează grupelor B şi AB şi primeşte de la grupele B şi 0.

În cazul unei transfuzii greșite, anticorpii nu recunosc sângele primit și îl vor „ataca“. Astfel, apare șocul transfuzional. Medicul trebuie să oprească transfuzia imediat, iar pacientul primește soluție salină.

Transfuziile țin cont și de Rh

Pe suprafaţa globulelor roşii există, alături de antigen, o altă substanţă, care poartă numele de Rh. La 15% din populaţia globului, Rh-ul nu se găseşte pe suprafaţa globulelor roşii, fiind încadrate în categoria celor cu Rh negativ (-), restul de 85% fiind cu Rh pozitiv (+). Organismul unei persoane cu Rh negativ care primeşte sânge de la cineva cu Rh pozitiv reacţionează ca şi cum ar lua contact cu un virus şi produce anticorpi pentru a se proteja. Aceştia distrug globulele roşii. De aceea transfuziile nu ţin cont doar de grupa sangvină, ci şi de Rh.

Cea mai răspândită grupă sangvină din România este A (43%), urmată de 0 (33%), B, un procent de 16% din populaţie și de grupa AB (8%).

Sursa: clicksanatate.ro