Un român din trei cu suspiciuni oncologice refuză să continue investigațiile medicale

Faptul că un pacient din trei nu este interesat de sănătatea sa, în condițiile în care a aflat că are un risc major și are asigurate gratuit investigațiile următoare, dar și transportul, arată nevoia de educație medicală și de programe de screening în România.

Caravana „Nu am făcut destul” organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), ajunsă la a noua ediție, s-a desfășurat în perioada septembrie-noiembrie în opt localități rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital (Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare – Argeș; Brănești – Dâmbovița; Teșila – Prahova; Hotarele, Izvoarele - Giurgiu și Periș – Ilfov).

O echipă de medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, studenți la facultăți de medicină și elevi la școli postliceale sanitare au mers în aceste comune (trei vizite pentru fiecare localitate) și au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice: analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, PSA), analize de urină (urocultură și sumar de urină), măsurarea glicemiei (instant și din sânge venos), tensiunii, greutății, înălțimii, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, consult dermatologic și dermatoscopie, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.

„Persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar (mamografii și biopsii pentru cancerul mamar, consult dermatologic, dermatoscopii și biopsii pentru cancerele de piele, consult urologic cu ecografie pentru cancerul renal și urotelial), dar și programări la clinicile cele mai apropiate. După ce am fost în sate, am dat peste 300 de telefoane și mesaje în această campanie, i-am programat, le-am dat telefoane să le aducem aminte de programări, i-am reprogramat uneori, i-am navigat prin sistemul de sănătate și chiar le-am dat indicații rutiere prin telefon, dat fiind că pacienții vin din rural și clinicile sunt în orașe, iar dacă nu aveau posibilitatea să ajungă la spital, le-am asigurat și transportul, gratuit. Cu toate astea, un pacient din trei a refuzat din start să continue investigațiile, iar alții au renunțat pe parcurs – au mers la prima investigație suplimentară, dar nu și la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România și prin lipsa educației medicale.” spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Cele mai frecvente motive de refuz al investigațiilor medicale suplimentare au fost: Mi-e frică / Mai bine să nu știu, Nu vreau să-mi îngrijorez familia, Nu mă doare și nu mă duc, Nu mă lasă copiii / soțul, Am treabă la câmp / în curte, Am pomană, M-au chemat la muncă.

În cele 24 zile ale caravanei au fost testate 1.136 de persoane (77% femei, 23% bărbați), iar cel mai mare procent (47%) a fost la categoria de vârstă 50-69 ani.

Dintre toți cei care și-au făcut analize de sânge în ultimii 5 ani, 32% au avut trimitere de la medicul specialist, 44% au avut trimitere de la medicul de familie, 18% și le-au făcut din proprie inițiativă și 6% au avut recomandare de la locul de muncă.

Dintre femeile prezente, 71% nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară și 45% nu și-au făcut niciodată autopalpare sau nu au putut să spună când au făcut-o ultima dată.

8% dintre bărbații testați au valori crescute ale PSA (n.r. analiza PSA măsoară nivelul acestei proteine din sângele unui bărbat, valorile crescute sugerând în general prezența cancerului de prostată) și necesită investigații suplimentare în vederea stabilirii unui diagnostic. 4% au valori modificate ale ureei și creatininei și necesită investigații suplimentare pentru evaluarea funcției renale.

Foto: pixabay