Semințele nu răsar? Greșeli frecvente care îți strică germinarea
Pornirea semințelor pare simplă, dar câteva greșeli mici pot reduce rapid rata de germinare și pot slăbi plantele tinere încă din primele zile. Locul în care ții tăvile, tipul de substrat, adâncimea de plantare, ritmul udării, lumina și temperatura solului (ideal între 15 și 30°C) sunt detalii care decid dacă obții răsaduri viguroase sau pierzi semințe fără să înțelegi de ce.
Articol de Petruț Mazilu, 16 Decembrie 2025, 17:05
Una dintre cele mai comune greșeli este amplasarea nepotrivită a recipientelor cu semințe. Dacă acestea sunt puse într-un loc uitat sau cu condiții instabile de lumină și temperatură, îngrijirea zilnică devine inconstantă. Semințele au nevoie de un spațiu adăpostit, cu căldură moderată, umiditate controlată și lumină suficientă.
Locul ideal poate fi un blat de bucătărie, o masă, pervazul ferestrei, o seră sau un spațiu special pentru semănat în grădină. Orice loc adăpostit, cu temperatura, umiditatea și lumina potrivite, este adecvat.
Etichetează semințele și notează data semănării pentru a le monitoriza mai ușor și pentru a ști când să te aștepți la germinare. Acest lucru previne confuziile, deoarece după răsărire este uneori dificil să deosebești răsadurile între ele.
Solul folosit pentru semănat joacă un rol crucial. Pământul luat direct din grădină poate conține dăunători și agenți patogeni care afectează semințele sensibile. Substratul special pentru răsaduri, bine drenat și sărac în nutrienți, permite dezvoltarea corectă a rădăcinilor fragile.
O altă eroare frecventă este plantarea semințelor prea adânc. Regula de bază este ca semințele să fie acoperite cu un strat de sol de două-trei ori mai gros decât lățimea lor. Atunci când există dubii, plantarea mai la suprafață este mai sigură decât cea prea adâncă.
Momentul semănării influențează direct evoluția răsadurilor. Semănatul prea devreme poate duce la plante supradimensionate sau sensibile înainte de transplantare, în timp ce semănatul târziu poate produce răsaduri slabe, mai puțin pregătite să facă față condițiilor din grădină.
Creează-ți un calendar personalizat de semănare, adaptat condițiilor climatice locale. Notează toate plantele cultivate pentru a le gestiona mai ușor.
Udarea necorespunzătoare este o cauză majoră a eșecului germinării. Excesul de apă favorizează putrezirea, iar lipsa apei blochează procesul de germinare. Umezirea substratului înainte de semănare și pulverizarea fină după plantare ajută la menținerea unui nivel optim de umiditate.
La fel de dăunătoare este și udarea rară sau întârziată, deoarece solul uscat și udarea neregulată împiedică germinarea.
Cel mai bun truc este umezirea substratului înainte de semănare și folosirea unui pulverizator după plantare, în locul stropitorii. Astfel eviți excesul de apă care poate deplasa semințele sau dezrădăcina plantele tinere.
Pentru a grăbi germinarea, poți acoperi recipientele cu folie de plastic sau un capac transparent pentru a menține umiditatea. Îndepărtează acoperirea imediat ce apar răsadurile.
Lumina trebuie atent dozată. Expunerea directă la soarele puternic poate afecta plantele tinere. Lumina indirectă intensă sau soarele blând de dimineață sunt cele mai potrivite.
Pe de altă parte, lipsa luminii împiedică germinarea și duce la tăvi goale.
Soluția este lumina indirectă puternică sau soarele blând de dimineață. Pentru cele mai bune rezultate, amplasează răsadurile într-o zonă orientată spre est. În interior, poți folosi lămpi speciale pentru plante, ajustabile în funcție de nevoile fiecărui tip de semințe.
Un alt aspect important este temperatura solului, care ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 30°C. În afara acestui interval, rata de germinare scade semnificativ.
Majoritatea semințelor germinează când temperatura solului este între 20 și 30°C. După germinare, temperatura optimă pentru creșterea răsadului este cu aproximativ 5°C mai scăzută decât cea optimă pentru germinare.
În primele săptămâni, îngrășămintele nu sunt necesare, deoarece semințele conțin nutrienții necesari pentru dezvoltarea inițială. Fertilizarea se face după apariția primelor unu-două seturi de frunze adevărate, cu un îngrășământ lichid echilibrat, diluat la un sfert din doză.
Semințele mari, precum cele de pepeni sau dovleci, sau cele cu coajă tare, se recomandă a fi înmuiate peste noapte pentru a grăbi germinarea. Verifică pentru fiecare tip de sămânță dacă este potrivită pentru acest procedeu.
Semințele pot fi înmuiate și în peroxid de hidrogen sau oțet, pentru o germinare mai rapidă.
De asemenea, este important ca semințele să fie semănate la distanțe corecte, pentru a evita competiția între răsaduri. Plantarea prea multor semințe într-un singur ghiveci duce la competiție pentru nutrienți, apă și spațiu.
În ghivece mici sau alveole, folosește regula unei semințe per recipient. În jardiniere medii, maximum 3–4 semințe.
În lăzi de fereastră, ghivece mari sau straturi înălțate, respectă distanțele recomandate și evită semănarea diferitelor tipuri de semințe în același spațiu.
Nu în ultimul rând, folosirea semințelor viabile este esențială. Semințele vechi sau neviabile au șanse mici de germinare, chiar și în condiții ideale.
Poți face un test simplu cu apă: scufundă semințele timp de 15–20 de minute. Cele care se scufundă sunt viabile; cele care plutesc au o rată mică de germinare.
