Trupele ucrainene îşi consolidează poziţiile în est, în aşteptarea unei posibile ofensive ruse

Şi, în afară de Mariupol, un alt punct fierbinte este Nikolaev.
Deşi toate privirile sunt aţintite asupra Mariupolului, principalul port la Marea Azov, o bătălie la fel de importantă se duce pentru cucerirea oraşului şi regiunii Nikolaev, care este bombardată puternic în ultimele 24 de ore. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului operaţional "Sud", Vladislav Nazarov, a declarat astăzi că armata rusă încearcă să îşi îmbunătăţească poziţiile pe direcţia Nikolaev, dar trupele ucrainene continuă să respingă inamicul provocându-i pierderi. În cursul nopţii asupra oraşului şi a împrejurimilor au fost lansate mai multe rachete, una dintre ele a lovit două hangare goale ale unei companii din Qatar. Este vorba despre un terminal din Portul Olbia care se află în concesiunea companiei QTerminals. Un agent de securitate al companiei qatareze a fost rănit. Nikolaevul este deosebit de important atât pentru consolidarea poziţiilor din Kherson, cât şi pentru un posibil atac terestru asupra Odesei, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu 78 de ani, când armata sovietică a eliberat Odesa. Geografia ne arată că Portul Kherson nu poate fi utilizat decât dacă şi Nikolaevul este cucerit. În ultimele 24 de ore militari ucraineni aparţinând forţelor operaţionale din sud, împreună cu poliţiştii de frontieră din regiunea Odesa au continuat să asigure evacuarea populaţiei civile din punctele fierbinţi ale regiunii Nikolaev şi teritoriile ocupate temporar din regiunea Herson către zone sigure din Odesa. În regiunea Herson armata rusă acţionează hibrid, militar şi politic, militând pentru crearea aşa-numite republicii populare Herson. Însă locuitorii oraşului se opun prin mitinguri de protest zilnice, potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului operaţional "Sud", Vladislav Nazarov.
De ce este importantă regiunea Kherson pentru Rusia? Un singur argument, din punctul meu de vedere, pentru că pe teritoriul său se află sursa principală de apă pentru Crimeea. În ultimii ani, după anexarea la Rusia, în 2014, Crimeea, perla Mării Negre, se deşertifică, iar pentru a împiedica acest lucru forţele armate ruse au nevoie de apa Niprului nu doar pe canale suplimentare, poduri sau spaţii de acces terestru. Ucraina furniza până la 85% din nevoile de apă ale Peninsulei Crimeea prin canalul Crimeei de Nord, care este conectat la Nipru, la lacul Kahovka din regiunea Kherson. Canalul transporta în fiecare an peste 1,2 miliarde de metri cubi de apă din Nipru în Crimeea, însă după anexarea Crimeei la Rusia furnizarea de apă prin canal către republică a fost întreruptă complet în mod unilateral de partea ucraineană. Autorităţile ruse au încercat să rezolve problema aprovizionării cu apă prin bazinele naturale, care însă în ultimul an au devenit superficiale din cauza cantităţi reduse de precipitaţii. Pentru Ucraina blocarea cursului a fost una dintre puţinele metode pe care o putea folosi pentru a pune presiune pe Rusia. Blocada ucraineană a fost o tactică de creştere a costurilor administrării Crimeei de către Rusia. Tactica a fost eficientă. Potrivit fostului şef adjunct al Băncii Centrale a Rusiei, Serghei Alexaşenko, primii 5 ani de ocupaţie au costat Rusia 15.000 de miliarde de ruble, adică 23 de miliarde de dolari, în 2019, suma este echivalentă cu trei ani de cheltuieli pentru asistenţa medicală a statului rus. Imaginile din satelit din 2018 arată o creştere a deşertificării în regiunea deja aridă, în special în stepele centrale şi nordice. Producţia agricolă a scăzut, iar culturile care cer consumuri intense de apă, cum ar fi orezul, au dispărut. În 2014 erau cultivate doar 17 mii de hectare de teren, comparativ cu 140.000 de hectare în anul precedent şi 400.000 în era sovietică. Condiţiile meteo de anul trecut au agravat criza, a fost cel mai uscat an din ultimii 50 de ani în Crimeea, acest lucru a secat şi mai mult sursele alternative de apă dulce, cum ar fi lacurile mai mici şi apa subterană. Deci, Crimeea are nevoie acută de apă, iar acest război o va oferi.

RADOR
Foto: Pixabay