Creșterea temperaturilor globale continuă într-un ritm îngrijorător

Specialiștii avertizează că această depășire frecventă ar putea semnala tranziția de la o încălzire temporară la una structurală, ceea ce ar avea consecințe severe asupra ecosistemelor, agriculturii și siguranței alimentare.

La nivel mondial, luna trecută a fost a doua cea mai caldă lună aprilie după cea din 2024, potrivit observatorului european Copernicus, care se bazează pe miliarde de măsurători de la sateliţi, staţii meteo şi alte instrumente.

Astfel, luna trecută a prelungit o serie neîntreruptă de temperaturi record sau aproape record, care durează din iulie 2023, de aproape doi ani.

De atunci, cu o singură excepţie, fiecare lună a fost cu cel puţin 1,5 grade Celsius mai caldă comparativ cu media din perioada preindustrială (1850-1900).

Totuşi, mulţi oameni de ştiinţă se aşteptau ca perioada 2023-2024 - cei mai călduroşi doi ani înregistraţi vreodată la nivel global - să fie urmată de o pauză, pe măsură ce condiţiile mai calde determinate de fenomenul El Nino se estompează.

'Până în 2025, acest ritm ar fi trebuit să încetinească, dar în schimb rămânem în această fază de încălzire accelerată', a declarat Johan Rockström, directorul Institutului de cercetare a impactului climatic Potsdam, Germania.

Ultimii doi ani 'au fost excepţionali', a declarat pentru AFP Samantha Burgess de la centrul european care administrează Copernicus.

'Aceştia rămân în intervalul prevăzut de modelele climatice pentru astăzi, însă noi ne situăm la limita superioară a intervalului'.

O explicaţie este că fenomenul La Nina, opusul lui El Nino şi sinonim cu o influenţă de răcire, a avut o 'intensitate redusă' din decembrie, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), şi ar putea deja să scadă în lunile următoare.

Aproximativ 50 de climatologi renumiţi, conduşi de britanicul Piers Forster, estimează că temperatura a crescut deja, în medie, cu 1,36 grade Celsius în 2024.

Aceasta este concluzia unei versiuni preliminare a studiului lor, care actualizează anual cifrele cheie ale Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC/IPCC), experţi ai climei mandataţi de ONU. Copernicus are o estimare foarte apropiată, de 1,39 grade Celsius.

Pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius, cel mai ambiţios din Acordul de la Paris, este pe cale să fie atins într-un mod stabil, calculat pe parcursul mai multor decenii, au estimat mulţi oameni de ştiinţă. Copernicus consideră că acest lucru s-ar putea întâmpla până în 2029.

'Asta este peste patru ani', a declarat Samantha Burgess adăugând: 'Realitatea este că vom depăşi 1,5 grade Celsius'.

'În ritmul actual, obiectivul de 1,5 grade Celsius va fi atins înainte de 2030', a estimat Julien Cattiaux, climatolog la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa, contactat de AFP. 'Se spune că fiecare zecime de grad contează', deoarece se multiplică secetele, caniculele şi alte dezastre meteorologice, 'dar în prezent, acestea se întâmplă cu rapiditate', a avertizat omul de ştiinţă.

Însă, 'ceea ce trebuie să încercăm să facem acum este să aducem încălzirea globală cât mai aproape posibil' de obiectivul iniţial, deoarece 'nu este acelaşi lucru dacă vizăm o climă mai caldă cu 2 grade Celsius la sfârşitul secolului sau cu 4 grade Celsius', a subliniat el.

Faptul că arderea combustibililor fosili - cărbune, petrol şi gaze - este responsabilă pentru cea mai mare parte a încălzirii nu este un subiect de dezbatere printre climatologi.

Însă, discuţiile şi studiile se înmulţesc în ceea ce priveşte cuantificarea influenţei climatice a evoluţiei norilor, a reducerii poluării atmosferice sau a capacităţii Pământului de a stoca carbon în rezervoare sale naturale, precum pădurile şi oceanele.

Înregistrările anuale ale temperaturii globale datează din 1850. Însă, conform carotelor de gheaţă, sedimentelor de pe fundul oceanului şi altor 'arhive climatice', clima actuală este fără precedent în ultimii cel puţin 120.000 de ani.