În Provence, un masiv mediteraneean renaşte din propria cenuşă cu ajutorul unor copaci mai rezistenţi

'Vom face un test pe 200 de copaci pentru a vedea cum reacţionează', a declarat Jean-Christophe Daudet, primarul din Barbentane, o comună provensală ce are 4.500 de locuitori şi care a fost cel mai grav afectată de incendiu, cu 550 de hectare din totalul celor 4.000 de hectare ale masivului care au fost devastate de flăcări.

Declanşat de scânteile produse pe şine de trecerea prin zonă a unui tren de marfă pe 14 iulie 2022, incendiul - care a dus cenuşa până la Avignon - a necesitat cinci zile pentru a fi pe deplin controlat de pompieri.

Incendiul a avut loc în timpul unuia dintre cele trei valuri de căldură succesive înregistrate în Franţa în vara anului 2022, un an marcat de o căldură excepţională în întreaga Europă, dublată de o secetă persistentă.

În total, peste 785.000 de hectare au fost devastate de flăcări în Uniunea Europeană în 2022, mai mult decât dublu faţă de suprafaţa medie anuală arsă între 2006 şi 2021, stabilind astfel un record.

Experimentul de replantare, care este destul de 'inovator', potrivit primarului din Barbentane, este realizat cu specii de foioase 'mai puţin inflamabile decât speciile de conifere, cum ar fi pinii' şi care sunt obişnuite să reziste la lipsa de apă, o altă provocare majoră în era actuală a schimbărilor climatice.

Urmând exemplul unui alt proiect de replantare lansat la sfârşitul anului 2022 la est de Atena, în Grecia, unde o pădure de pini a fost devastată din nou de un incendiu în urmă cu doi ani - şi, prin urmare, nu se mai poate regenera în mod natural -, pădurea franceză a fost replantată cu arbori cu frunze largi (stejari, arbori ai lui Iuda, sâmbovină), care sunt mai rezistenţi la foc.

În Barbentane, 'veţi planta frasin negru, scoruş domestic, jugastru de Montpellier, scoruş, păr cu frunze de migdali', a declarat Jean-Pierre Mattalia, preşedintele Asociaţiei pentru reîmpădurire şi protejare a zonei Cengle Sainte-Victoire, care coordonează operaţiunea, în faţa mai multor zeci de localnici, mulţi dintre aceştia fiind copii.

În spatele lui, pe platoul măturat de un puternic mistral, au fost deja săpate rânduri de gropi foarte apropiate pentru a găzdui viitoarele plante.

'Prin plantarea destul de densă a acestor copaci, există foarte puţină evapotranspiraţie per copac, astfel încât comunitatea este cea care se protejează', a subliniat Jean-Pierre Mattalia.

'De la negru la verde'

Platoul ales pentru această reîmpădurire experimentală domină satul, la marginea masivului Montagnette: 'Este locul în care focul a ajuns cel mai aproape de case, aşa că, de fapt, ne implicăm într-o recucerire simbolică', adaugă primarul local, care, confruntat cu evoluţia incendiului, a fost nevoit să evacueze temporar aproximativ 1.000 de locuitori.

'Dacă lucrurile merg bine, până în noiembrie anul viitor vom planta mii de copaci', a adăugat Jean-Christophe Daudet, care ar dori, de asemenea, să 'încerce să planteze şi specii care produc fructe de pădure' pentru a încuraja biodiversitatea.

''Sper că vom înlocui treptat negrul peisajelor de astăzi cu verde'', a spus primarul din Barbentane, care, datorită unei campanii de strângere de fonduri lansate în iunie, a obţinut aproape 100.000 de euro pentru a readuce la viaţă peisajul masivului Montagnette.

'Banii strânşi vor ajuta Société du Canal de Provence să realizeze un studiu, aflat în curs de desfăşurare, pentru a vedea dacă este posibil din punct de vedere tehnic să aducem apă pentru irigaţii pe platoul Montagnette', a explicat el.

'Ne-am dat seama că înainte aveam culturi pe acest platou şi că această zonă ne permitea să ne protejăm de incendii, pentru că atunci când ai culturi, chiar dacă nu sunt foarte bine îngrijite, focul se răspândeşte mult mai încet', a adăugat edilul francez.

'Ideea este de a recupera aceste suprafeţe, care au fost mai mult sau mai puţin lăsate în paragină, prin cultivarea de 'măslini, ierburi provensale, ierburi medicinale' şi chiar migdali, care vor acţiona ca 'bariere de protecţie împotriva riscului de incendiu', a mai spus primarul local.

'Ne aflăm cu adevărat într-o schemă de recucerire agricolă locală. Vom încerca să rezolvăm problemele climatice prin inventarea de noi tehnici', a concluzionat Jean-Christophe Daudet. AGERPRES