Poluarea chimică - următoarea criză globală

Într-un fel, substanțele chimice sunt manifestări fizice ale progresului, dezvoltării umane și inovației științifice, tehnologice și agricole. Utilizarea azotului în îngrășăminte permite agricultorilor să cultive cantități mai mari de alimente. Cu toate acestea, odată cu răspândirea poluanților chimici în mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi, am ajuns într-un punct în care limitele noastre planetare sunt testate; în care utilizarea excesivă a anumitor substanțe chimice provoacă mai mult rău decât bine. Atunci când sunt prost gestionate, substanțele chimice toxice cauzează un număr alarmant de decese premature și fac ravagii atât asupra sănătății umane, cât și asupra planetei. Expunerea la substanțe chimice toxice reduce speranța de viață și afectează bunăstarea oamenilor. Împreună cu schimbările climatice și cu pierderea naturii, poluarea reprezintă un obstacol major în calea eliminării sărăciei pe o planetă locuibilă.

„Împreună cu schimbările climatice și pierderea naturii, poluarea reprezintă un obstacol major în calea eliminării sărăciei pe o planetă locuibilă.”

Noi cercetări evidențiază enormitatea pericolelor reprezentate de poluarea chimică. Aceste dovezi indică faptul că, în 2019, expunerea la plumb a cauzat moartea prematură a peste 5,5 milioane de persoane; 90% dintre acestea au murit în țările cu venituri mici și medii. Cercetarea constată, de asemenea, că, în același an, copiii mai mici de cinci ani au pierdut 765 de milioane de puncte de IQ din cauza otrăvirii cu plumb. Această pierdere de capital uman are consecințe uriașe asupra calității vieții, rezultatelor școlare și de învățare, productivității și, în cele din urmă, dezvoltării și creșterii economice. Conform estimărilor, costul economic al daunelor aduse sănătății s-a ridicat la 6 000 de miliarde de dolari în 2019, echivalentul a 6,9 % din PIB-ul mondial.

„Estimările sunt că costul economic al daunelor aduse sănătății s-a ridicat la 6 trilioane de dolari în 2019, echivalentul a 6,9 % din PIB-ul global.”

Îngrășămintele pe bază de azot, care sunt adesea utilizate pentru a îmbogăți nutrienții din solurile agricole, reprezintă un alt exemplu de substanțe chimice cu impact atât asupra oamenilor, cât și asupra planetei. Doar 40 % din azot este absorbit efectiv de culturi, restul de 60 % fiind transferat în aer sau levigat în apă. Acest lucru, la rândul său, poate crea mari zone moarte în corpurile de apă, unde fauna este decimată. De asemenea, atunci când îngrășămintele pe bază de azot, cum ar fi amoniacul, sunt volatilizate în aer, acestea se pot transforma în particule fine secundare și oxizi de azot care sunt parțial responsabili pentru milioane de decese premature cauzate de poluarea aerului. În plus, o parte din azotul din aer se transformă în oxid de azot; un gaz cu efect de seră care este de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Poluarea cu substanțe chimice este interconectată cu criza climatică, deoarece schimbările climatice pot amplifica, la rândul lor, cantitatea de substanțe chimice nesigure din mediu.

Alte substanțe chimice din viața noastră de zi cu zi sunt la fel de îngrijorătoare. Cadmiul, o substanță chimică prezentă în baterii, electronice și vopsele - dar și în unele alimente - afectează sănătatea cardiovasculară și poate provoca insuficiență renală și cancer. Azbestul, cunoscut pentru că provoacă cancer pulmonar și interzis în majoritatea țărilor cu venituri ridicate, este încă utilizat în mod obișnuit ca material izolant în țări precum India, Sri Lanka și Indonezia.

Impactul poluării chimice indică încă un semnal de alarmă, amintindu-ne că nu putem pur și simplu să ne dezvoltăm acum și să curățăm mai târziu. Iată trei măsuri pe care factorii de decizie politică le pot lua pentru a îmbunătăți gestionarea substanțelor chimice:

Măsurați ceea ce trebuie gestionat. În prezent, nu există o abordare uniformă pentru măsurarea poluării chimice. Banca a propus orientări pentru colectarea și analizarea probelor de substanțe chimice din mediul înconjurător sau din produsele locale, pentru reciclarea bateriilor plumb-acid uzate și pentru mineritul aurifer artizanal și la scară mică. Cu toate acestea, guvernele, mediul academic și partenerii de dezvoltare trebuie să se unească în jurul unor protocoale globale de măsurare a substanțelor chimice în mediu și în oameni.

Adoptarea "principiului precauției ” , conform căruia, în mod implicit, trebuie să se demonstreze siguranța unei substanțe chimice înainte de utilizare. Această abordare necesită ca factorii de decizie politică să adopte o doză sănătoasă de scepticism față de noile substanțe chimice.

Adoptați cadre de politică bazate pe dovezi. Acestea pot lua forma unor standarde riguroase de mediu și de siguranță, obligând poluatorii să plătească și eliminând subvențiile dăunătoare mediului, pentru care guvernele cheltuiesc în prezent trilioane de dolari în fiecare an.

În ceea ce ne privește, Banca Mondială se angajează să colaboreze cu țările noastre cliente pentru a se asigura că lucrătorii și comunitățile vulnerabile sunt protejate de pericolele poluării chimice. În Irak, Banca Mondială contribuie la gestionarea poluării cu substanțe chimice periculoase în siturile contaminate cauzate de conflicte prin eliminarea poluanților organici persistenți, inclusiv a bifenililor policlorurați (PCB). În Ghana, Banca colaborează cu guvernul pentru a promova practici agricole durabile și practici miniere la scară mică, în vederea îmbunătățirii sănătății oamenilor și a mediului înconjurător.

De dragul unei planete cu adevărat locuibile, o planetă care sprijină atât sănătatea oamenilor, cât și a mediului de care aceștia depind, trebuie să acționăm mai rapid și mai decisiv în privința crizei poluării.