PROBLUE, un „fond fiduciar” pentru „ecologizarea” naturii

Natura - adică biodiversitatea și serviciile pe care le oferă ecosistemele sănătoase - este esențială pentru acest demers, în special în țările în curs de dezvoltare, unde oamenii săraci din zonele rurale tind să se bazeze în mare măsură pe serviciile naturii și sunt cei mai vulnerabili la epuizarea acesteia.

În 1922 comunitatea internațională s-a reunit la Montreal pentru COP15, summitul Organizației Națiunilor Unite privind biodiversitatea. Trebuie să reafirmăm necesitatea de a investi în natură, în tandem cu acțiunile climatice. La urma urmei, jumătate din PIB-ul mondial este generat de sectoare - de la agricultură și cherestea la pescuit - care depind moderat sau foarte mult de ecosisteme, iar două treimi din culturile alimentare depind cel puțin parțial de polenizarea animală.

Însă aceste resurse naturale vitale sunt din ce în ce mai compromise. Aproape un milion de specii de plante și animale sunt pe cale de dispariție, iar 60-70% din ecosistemele lumii sunt degradate mai repede decât se pot recupera. Conform estimărilor Băncii Mondiale, țările cu venituri mici ar putea pierde aproximativ 10% din PIB-ul lor anual până în 2030, chiar dacă prăbușirea ecosistemelor se limitează la doar câteva servicii, cum ar fi polenizarea sălbatică, hrana din pescuitul marin și lemnul din pădurile indigene.

De asemenea, pierderea naturii este strâns legată de schimbările climatice. Știm acum că cele două crize se consolidează reciproc, cu implicații potențial groaznice pentru sănătatea ecosistemelor la nivel mondial. Pentru a combate schimbările climatice, avem nevoie de păduri puternice și dinamice și de oceane sănătoase care să absoarbă dioxidul de carbon; însă schimbările climatice pun în pericol aceste sisteme.

Păstrarea biodiversității și a ecosistemelor este cheia pentru deblocarea oportunităților economice care pot ajuta comunitățile să prospere. Estimările arată că adoptarea unor metode mai durabile de producere a alimentelor, de construire a orașelor și a infrastructurii și de generare a energiei ar putea conduce la noi oportunități de afaceri în valoare de 10 100 de miliarde de dolari anual, creând 395 de milioane de locuri de muncă până în 2030. Numai economia oceanelor are potențialul de a se dubla (până la 3 trilioane de dolari) până în 2030.

Însă, pentru a face față atât pierderii biodiversității, cât și crizei climatice, obiectivele privind clima și natura trebuie să fie mai bine coordonate. La nivel mondial, Convenția privind diversitatea biologică și Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice trebuie să devină mai strâns aliniate în ceea ce privește procesele și ambițiile lor. De asemenea, țările trebuie să depună mai multe eforturi pentru a-și armoniza contribuțiile determinate la nivel național (obiective de reducere a emisiilor) și strategiile și planurile de acțiune naționale privind biodiversitatea. Iar la nivel local, comunitățile trebuie sprijinite prin investiții în soluții bazate pe natură, cum ar fi pădurile, care contribuie atât la atenuarea schimbărilor climatice, cât și la adaptare.

Toate acestea subliniază necesitatea unei abordări la nivelul întregii economii, care să implice guvernele centrale, ministerele de finanțe și ministerele sectoriale, precum și altele, pentru a sprijini reformele care abordează deficiențele pieței, ale politicilor și ale instituțiilor. În caz contrar, stimulentele politice nealiniate vor continua să pună un preț negativ pe serviciile naturii. În situația actuală, guvernele cheltuiesc cel puțin 800 de miliarde de dolari pe an pe subvenții (pentru combustibili fosili, agricultură și așa mai departe) care sunt potențial dăunătoare pentru natură. Mai rău, politica de mediu a fost separată de politicile și strategiile de dezvoltare, iar punerea sa în aplicare este adesea limitată la un singur minister, în ciuda riscurilor sistemice pe care le prezintă pierderea naturii.

La COP15, țările vor încerca să ajungă la un acord cu privire la Cadrul mondial privind biodiversitatea post-2020, care ar putea stimula schimbarea globală necesară. Cuprinzând o gamă largă de obiective ambițioase, cadrul ar aborda tripla criză de mediu a pierderii naturii, a schimbărilor climatice și a poluării, contribuind în același timp la reducerea sărăciei. Asigurarea eficacității sale va necesita însă acoperirea lacunelor existente în materie de cunoștințe și metodologie, colectarea mai multor date și conceperea de noi instrumente și măsurători pentru a integra diverse sectoare și pentru a cuantifica beneficiile acțiunii.

De asemenea, trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a elimina deficitul de finanțare în domeniul biodiversității, care este estimat la 700 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu. Atragerea unei finanțări private mai mari și mai bune este deosebit de importantă. Trebuie să adoptăm o abordare holistică care să implice atât ecologizarea finanțării (direcționarea fluxurilor financiare de la proiecte dăunătoare către proiecte pozitive pentru natură), cât și finanțarea ecologică (mobilizarea unor investiții mai mari în conservarea, restaurarea și utilizarea durabilă a resurselor).

În acest scop, Grupul Băncii Mondiale sprijină țările în curs de dezvoltare în integrarea aspectelor legate de natură, climă și dezvoltare în elaborarea politicilor și luarea deciziilor. Întreprindem proiecte care investesc direct în conservarea speciilor și a habitatelor naturale și sprijină mijloacele de trai care se bazează pe capitalul natural, cum ar fi pădurile, pescuitul și agricultura.

În calitate de cel mai mare finanțator multilateral al biodiversității, Banca Mondială oferă o serie de servicii și instrumente financiare pentru promovarea investițiilor ecologice. De exemplu, Seychelles a lansat prima sa obligațiune suverană albastră (care sprijină proiecte durabile în domeniul marin și al pescuitului) cu sprijinul Băncii. Banca a introdus, de asemenea, „Rhino Bond”, în valoare de 150 de milioane de dolari, un instrument financiar unic, legat de obiective clare de conservare, care direcționează investițiile din sectorul privat către protejarea rinocerilor negri din Africa de Sud.

PROBLUE, un fond fiduciar susținut de 14 donatori, a furnizat aproape 100 de milioane de dolari în finanțări sub formă de granturi începând din 2018, contribuind la deblocarea a 4 miliarde de dolari în finanțări ale Băncii pentru proiecte din Africa de Vest până în Asia de Est. De asemenea, Banca colaborează cu țările pentru a face finanțele globale mai durabile, inclusiv prin sprijinirea Taskforce on Nature-related Financial Disclosures, care urmărește să sporească transparența și să integreze considerentele bazate pe natură în procesul decizional financiar.

Având în vedere legăturile puternice dintre sărăcie, schimbările climatice și biodiversitate, prevenirea continuării pierderilor de natură nu este doar un lucru corect, ci și un lucru logic din punct de vedere economic și al dezvoltării. Trebuie să continuăm să extindem investițiile în protejarea naturii și în producția mai durabilă. Viitorul dezvoltării depinde de acest lucru.