Sângele artificial produs în România - o descoperire memorabilă pentru medicină

Cu una dintre descoperirile de o importanţă majoră pentru medicină se poate lăuda o echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

Recenta invenţie a românilor poate da o nouă faţă medicinei, constituind fără îndoială un pas important în evoluţia acesteia.

Începută acum mai bine de un deceniu, în anul 2007, munca asiduă din laboratoare a medicilor clujeni a avut ca rezultat sângele artificial produs din veirmi marini, o alternativă ce poate înlocui sângele în cazuri de urgenţă. Produsul ar putea fi folosit în locul sângelui în transfuzii, în cazurile de urgența, în accidente sau operații unde se pierde o mare cantitate de sânge.

Echipa de cercetători a reușit deja cu succes să testeze pe animale acest produs care le-ar putea aduce Premiul Nobel.

„În momentul de faţă, se foloseşte fie sânge de la alţi donatori, fie un lichid oarecare un pic mai vâscos, în acest din urmă caz, lichidul se folosește extrem de rar doar pentru câteva minute pentru a menţine deschise vasele de sânge, însă fără un aport de oxigen organele esențiale precum inima, rinichii, creierul se deteriorează foarte rapid.
Ceea ce aduce nou produsul nostru este că transportă oxigenul aşa cum o face sângele, este complet steril şi poate fi produs în cantități nelimitate, fiind o substanță de laborator“, a declarat conferenţiar-doctor Radu Silaghi-Dumitrescu, şeful echipei de cercetători.

Deşi la nivel mondial, dezideratul exista de câţiva zeci de ani, cei implicaţi până acum în substituirea sângelui uman (echipe de medici britanici sau americani) au dat greş din cauză că testele clinice nu au dat rezultatele scontate.

Însă soluția găsită de cercetatorii romani este unică în lume din mai multe puncte de vedere. Aceştia sunt convinşi că au înţeles de ce au eşuat celelalte proiecte privind sângele artificial. În plus, echipa intenționează să obțină un cost de fabricație a sângelui artificial mult sub prețul estimat de cercetătorii britanici pentru procesarea sângelui uman pentru pregătirea de transfuzie - 1.000 de lire sterline pe litru.

„Rezistenţa la agenţii chimici de stres din sânge este problemă esenţială din cauza căreia au eşuat testele clinice de până acum. Adică, componentele din sânge, precum apa oxigenată, intră în reacţie cu componentele din sângele artificial şi se transformă în otravă. La această rezistența s-au mai gândit şi alţii, dar noi am făcut-o ideea primordială a proiectului nostru“, a explicat clujeanul.

În al doilea rând, cercetătorii români au avut ideea să folosească o proteină provenită din viermii marini.

„Noi am avut ideea de a folosi altceva decât materie primă din sânge de animale. Noutatea este faptul că am folosit proteina unor viermi marini, care se numeşte hemeritrină, tot pe bază de fier, ca hemoglobina din sângele nostru, dar care este mult mai rezistentă la factorii de stres“, a precizat Dumitrescu.