Cultivarea pomilor fructiferi - II

Pentru că pomii să dea recolte mari, sporite de la un an la altul, trebuie că ramurile de schelet, la toate speciile pomicole, să fie viguroase, sănătoase și cât mai bine garnisite cu ramuri de rod, fructele formându-se pe acestea, din mugurii de rod.

În același timp, este necesar să se prevină slăbirea sau pieirea, înainte de vreme a ramurilor de rod în vârstă și să se asigure formarea în fiecare an a unui număr suficent de ramuri de rod noi.

Mugurii vegetativi încep să se transforme în muguri de rod în iunie, iulie sau august (în funcție de specie), deci cu un an înante de a înflori și rodi. Alfel spus, de la formarea mugurilor de rod până la fructele mature, trec 2 perioade de vegetație (2 veri).

Fără o pregătire corespunzătoare din vara trecută, mugurii vegetativi nu se pot transformă în muguri de rod și deci, nu pot da fructe anul următor.

Odată ce a intrat pe rod, pomul are tendința naturală (mai ales piersicul, caisul și vișinul) de a transforma cea mai mare parte a mugurilor săi în muguri de rod.

Are loc o înflorire abundență, dar cel mult 10-25% din totalul florilor leagă fructe (excepție: Piersicul, care poate lega până la 80-90% fructe, dar acestea rămân mici). Această “risipă de flori și apoi de fructe” istovește pomul, deoarece pentru înflorit și legarea de fructe, el folosește cantități mari de nutrienți din organele sale de rezervă, substanțe formate cu un an înainte.

Pentru a asigura creșterea și maturarea fructelor și în același timp și formarea mugurilor de rod, necesari recoltei viitoare, pomicultorul trebuie să creeze condiții favorabile de viață, de apă și nutrienți în special; deci, este necesar că terenul din livadă să fie bine lucrat, îngrășat și udat.

Aceste condiții presupun:

- Un sistem radicular puternic, care să exploreze un volum mare de sol și să absoarbă cantități mari de nutrienți;

- Dezvoltarea viguroasă și în fiecare an a ramurilor de schelet , care la rândul lor asigura formarea neîntreruptă a ramurilor de rod;

• sunt importante lucrări de îngrijire şi întreţinere a livezii. În funcţie de forma dorită a coroanei se fac tăierile pentru formarea acesteia; formarea unei coroane se realizează în 3-4 ani de la plantare, prin diverse operaţii de modificare a poziţiei de creştere a ramurilor şi lăstarilor (aplecare, arcuire), prin tăieri propriu-zise, prin scurtări sau suprimări de ramuri:
  • Tăierile de întinerire se execută iarna sau la sfârşitul iernii. În cazul cireșului şi piersicului, tăierile de întreţinere pot fi făcute după recoltare, deoarece pentru aceste specii mai sensibile, închiderea rănilor înainte de venirea iernii reprezintă un avantaj.
  • Tăierile din timpul iernii sunt făcute pentru a întări structura pomului şi pentru un plus de vigoare la creştere.
  • Tăierile de la sfârşitul primăverii, după formarea fructelor, sunt recomandate pentru corectarea pomilor pitici.
  • Tăierile din timpul înfloririi sunt utile pentru a observa care sunt ramurile care produc rod şi care sunt cele inutile.

• Asigurarea unui frunziș bogat și sănătos, care să poată prelucra substanțele absorbite prin rădăcini;
• Sol aerat, drenat, bogat în humus;
• Prevenirea și combaterea atacului de boli și dăunători.