2024, cel mai cald an din istorie: Efecte severe asupra agriculturii din România

Temperaturile record, valurile de căldură prelungite și precipitațiile extreme au afectat grav agricultura, în special în sudul și sud-estul țării.

Aceste aspecte au fost analizate în cadrul emisiunii „Viața la țară”, unde realizatoarea Tatiana Mircea a discutat cu dr. Mihaela Caian, expert climatolog la ANM, despre impactul anului 2024 și perspectivele climatice pentru viitor.

2024, primul an care a depășit pragul de 1,5°C la nivel global.

„Anul 2024 este unul de excepție. Pentru prima dată, temperatura medie globală a depășit cu peste 1,5°C media preindustrială un prag critic stabilit prin Acordul de la Paris”, a explicat dr. Mihaela Caian.

În România, încălzirea a fost și mai accentuată, cu o anomalie termică de 2,6°C peste media normală, ceea ce a dus la: secetă prelungită și lipsa precipitațiilor, valuri de căldură record, cu 30 de zile consecutive de stres termic
și evenimente meteorologice extreme mai frecvente.

„În vara lui 2024 am avut pentru prima dată 30 de zile consecutive de temperaturi extreme. Recordurile termice nu au fost izolate, ci s-au manifestat în lanț, lună după lună”, a precizat Caian.

Pe lângă încălzirea globală cauzată de activitatea umană, anul 2024 a fost marcat și de fenomenul El Niño, o oscilație climatică naturală ce determină creșterea temperaturilor la nivel global.

„El Niño din 2024 a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată. Efectele sale s-au adăugat la încălzirea provocată de emisiile de gaze cu efect de seră, amplificând fenomenele extreme”, a explicat expertul climatolog.

Toate modelele climatice indică o tendință clară de încălzire și în următorii ani. Vara va continua să fie sezonul cu cea mai accelerată creștere a temperaturilor, iar precipitațiile vor deveni mai neregulate.

Modelele climatice actualizate arată o tendință mai accentuată de reducere a precipitațiilor în sudul României și o creștere ușoară în nord. Totodată, episoadele de ploi torențiale vor fi mai frecvente, cu cantități mari de apă într-un timp foarte scurt”, a declarat Caian.

Acest fenomen duce la o situație paradoxală - agricultura suferă de secetă dar, în același timp, avem ploi torențiale care provoacă inundații.

Fermierii români resimt tot mai mult efectele încălzirii globale. Perioadele de plantare și recoltare s-au modificat, iar culturile sunt expuse la fenomene extreme.

„Agricultorii au învățat că grâul trebuie semănat până la mijlocul lunii octombrie, însă acest calendar agricol devine tot mai puțin predictibil. Temperaturile mai ridicate și lipsa precipitațiilor obligă fermierii să-și adapteze metodele de lucru”, a explicat Caian.

Pentru a răspunde acestor provocări, ANM dezvoltă un sistem de prognoze agroclimatice dedicate fermierilor, care le vor permite să își optimizeze activitatea în funcție de condițiile meteo.

„Încercăm să implementăm un sistem care să ofere informații personalizate despre condițiile climatice, în funcție de regiune și tipul culturii. Fermierii vor putea afla date despre perioada optimă de plantare, maturizarea culturilor, cantitatea de precipitații și riscul de secetă”, a precizat climatologul.

Deși reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este un obiectiv global esențial, adaptarea la noile condiții climatice este imperativă pentru agricultură prin schimbarea perioadelor de plantare, utilizarea unor soiuri mai rezistente la secetă, gestionarea mai eficientă a apei și irigațiilor și acces la date climatice personalizate pentru fermieri.

„România trebuie să investească mai mult în sisteme de irigații, în educația fermierilor și în tehnologii care să le permită să facă față schimbărilor climatice”, a concluzionat Mihaela Caian.