Agricultura românească, între provocările crizelor multiple și perspectivele de redresare
Anul 2024 a fost unul dintre cei mai dificili pentru agricultura românească, confruntată cu o serie de crize suprapuse, care au testat rezistența fermierilor și a întregului sector.
Articol de Ramona Alexandrescu, 28 Noiembrie 2024, 15:47
Seceta severă, efectele războiului din Ucraina, volatilitatea pieței agroalimentare și criza forței de muncă au conturat un peisaj sumbru, dar care a oferit, totodată, lecții valoroase pentru viitor.
În cadrul emisiunii „Viața la Țară”, realizatoarea Violeta Anghel l-a avut ca invitat pe domnul Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor din România, care a oferit o perspectivă amplă asupra problemelor și soluțiilor din acest sector vital pentru economia românească.
Domnul Ciolacu a descris anul 2024 drept „complex și dificil”. „Agricultura a fost afectată de secetă, un fenomen care s-a manifestat puternic, fiind al cincilea cel mai secetos an din istorie, conform doamnei Elena Mateescu de la ANM. Această secetă a fost amplificată de crizele preexistente, precum efectele războiului din Ucraina, volatilitatea prețurilor și dificultățile pe lanțurile de aprovizionare,” a explicat acesta.
Pe lângă condițiile climatice nefavorabile, fermierii au resimțit impactul creșterii costurilor energiei și al scăderii valorificării produselor agricole primare. „În acest context, am avut ferme care și-au redus activitatea sau chiar au fost nevoite să închidă, iar situația afectează direct mai mult de 20% din populația activă a României,” a adăugat directorul executiv.
Cu toate acestea, anul 2024 a adus și unele măsuri de sprijin, care au contribuit la atenuarea impactului crizelor.
„Guvernul a mobilizat resurse pentru a despăgubi pierderile provocate de secetă și pentru a sprijini investițiile în capacități de procesare. Este un pas important, dar nu suficient,” a menționat Florian Ciolacu.
România continuă să se confrunte cu o problemă structurală majoră: lipsa unităților de procesare. „Exportăm materie primă și importăm produse procesate, ceea ce reduce valoarea adăugată din agricultură. În plus, fondurile europene dedicate acestui sector sunt absorbite greu, mai ales de fermierii tineri sau cei aflați la început de drum,” a explicat acesta.
Cu toate dificultățile, agricultura românească rămâne un sector strategic cu un potențial uriaș.
„România are capacitatea de a produce hrană pentru întreaga Uniune Europeană, mai ales cereale. În ultimii 10 ani, prin absorbția fondurilor europene și aplicarea politicilor comune, sectorul agricol a înregistrat cele mai mari creșteri anuale din lume, în ceea ce privește randamentul și producția,” a subliniat domnul Ciolacu.
Totuși, consumatorii resimt o discrepanță între aceste realizări și oferta de produse alimentare din magazine. „Mâncăm foarte multe produse importate, în timp ce produsele noastre de calitate sunt exportate. Este o situație care necesită o schimbare profundă în strategia de dezvoltare a agriculturii,” a adăugat acesta.
Un alt aspect îngrijorător este îmbătrânirea populației care lucrează în agricultură. „Peste 45% dintre fermierii români au peste 65 de ani. Este esențial să ne concentrăm pe înnoirea generațiilor și pe atragerea tinerilor către acest sector,” a explicat directorul Clubului Fermierilor din România.
În acest sens, emisiunea a inclus intervenții telefonice ale unor tineri lideri în agricultură, care au evidențiat interesul redus pentru zootehnie și provocările întâlnite în implementarea tehnologiilor moderne în culturile mari.
Privind în perspectivă, Florian Ciolacu a subliniat necesitatea unei reforme sistemice. „Trebuie să învățăm din experiențele acestor ani și să punem accent pe sustenabilitate, inovație și stabilitate. Investițiile în procesare, utilizarea eficientă a resurselor și atragerea fondurilor europene sunt esențiale pentru a transforma agricultura într-un sector mai competitiv și mai rezilient,” a concluzionat acesta.
În ciuda dificultăților, fermierii români rămân optimiști, iar 2024 a demonstrat încă o dată că, prin solidaritate și adaptabilitate, agricultura românească poate depăși chiar și cele mai mari provocări. Pe măsură ce ne apropiem de un nou an agricol, rămâne speranța că lecțiile învățate vor contribui la un viitor mai prosper pentru acest sector strategic.
