Iernile blânde au crescut numărul dăunătorilor din culturile agricole
În spatele fiecărei recolte bogate se ascunde o luptă continuă și costisitoare dusă de agricultori împotriva unor armate de dăunători tot mai agresivi și mai rezistenți, favorizați de iernile blânde și de restricțiile legislative privind utilizarea anumitor insecticide puternice.
Articol de Petruț Mazilu, 19 Decembrie 2025, 14:06
Pentru un privitor din exterior, un câmp verde pare un ecosistem liniștit. Pentru fermier, este un câmp de luptă.
Dăunătorii au fost dintotdeauna o problemă, dar în ultimii ani, dinamica atacurilor s-a schimbat radical. Încălzirea globală a eliminat "filtrul" natural al iernilor geroase.
În trecut, temperaturile de -15 sau -20 de grade Celsius decimau populațiile de insecte hibernante (ouă, larve, adulți). Acum, iernile blânde permit supraviețuirea în masă a acestora, ceea ce duce la o presiune uriașă de infestare încă din primăvară.
Cel mai de temut inamic al fermierilor, în special în cultura porumbului și a florii-soarelui, rămâne Tanymecus dilaticollis (Rățișoara porumbului).
Această insectă mică poate distruge o cultură abia răsărită în câteva zile, "retezând" plantele de la bază. Interzicerea la nivel european a tratamentului semințelor cu neonicotinoide a lăsat fermierii descoperiți în fața acestui flagel, obligându-i să aplice numeroase tratamente foliare, care sunt mai costisitoare, mai puțin eficiente și, paradoxal, cu un impact mai mare asupra mediului prin trecerile repetate cu utilajele.
Un alt dăunător care prosperă este Ostrinia nubilalis (Sfredelitorul porumbului), care atacă planta în stadii mai avansate, și Diabrotica (Viermele vestic al rădăcinilor), un dăunător de carantină care a colonizat treptat toată țara.
La cerealele păioase, afidele și ploșnițele cerealelor nu doar că reduc cantitatea recoltei, dar afectează grav calitatea panificației prin distrugerea glutenului.
Dar cum se apără agricultorii? Pe lângă insecticidele clasice, tot mai mulți adoptă conceptul de Management Integrat al Dăunătorilor (IPM). Aceasta înseamnă că nu se stropește "după ureche", ci doar atunci când densitatea dăunătorilor depășește Pragul Economic de Dăunare (PED) – adică momentul în care paguba produsă ar fi mai mare decât costul tratamentului.
Monitorizarea se face cu capcane feromonale, care atrag masculii și oferă fermierului un indiciu despre intensitatea zborului insectelor.
Rotația culturilor este cea mai veche și mai eficientă metodă non-chimică. Dacă nu cultivi porumb după porumb, larvele de Diabrotica din sol mor de foame, neavând rădăcini cu care să se hrănească. De asemenea, arătura sau prelucrarea solului expune larvele și ouăle la prădători naturali și la intemperii.
În ultimii ani, soluțiile biologice încep să prindă teren, deși sunt încă de nișă în cultura mare. Folosirea viespilor parazite (Trichogramma), care își depun ouăle în ouăle dăunătorilor distrugându-le, este o metodă folosită cu succes la porumb.
De asemenea, biostimulatorii care întăresc imunitatea naturală a plantei și o ajută să își revină după un atac sunt tot mai prezenți în tehnologiile de cultură.
Lupta este inegală, iar fermierii trebuie să fie mereu cu un pas înainte, investind în cunoaștere și tehnologie. Ignorarea dăunătorilor sau tratarea lor superficială poate compromite un an întreg de muncă în doar câteva zile de neatenție.
