Plante mai puțin cunoscute, șansa unor afaceri de nișă în gospodărie
Într-un context agricol tot mai imprevizibil, cu secetă și temperaturi extreme, soluțiile pot veni din plante aproape uitate sau din specii noi, aclimatizate recent în România.
Articol de Ramona Alexandrescu, 19 Februarie 2026, 13:29
Invitatul realizatoarei Alexandra Ruse în cadrul emisiunii „Viața la Țară”, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău, Costel Vânătoru, a explicat de ce astfel de culturi pot deveni alternative viabile pentru gospodari.
România are un potențial agricol important, însă multe culturi tradiționale nu mai oferă randamentul de altădată. În acest context, cercetarea agricolă propune două direcții clare: readucerea în cultură a unor plante neglijate și introducerea unor specii noi, adaptate condițiilor actuale.
„Avem plante care altădată ocupau suprafețe mari în România și care, în timp, au fost uitate”, a explicat invitatul.
Printre acestea se numără bobul, lintea, năutul, amarantul sau topinamburul. Sunt culturi rezistente, cu valoare nutritivă ridicată și care pot atrage o piață interesată de produse locale și diferite.
Un alt punct important este legat de originea plantelor. Multe dintre speciile considerate astăzi „tradiționale” au fost, la un moment dat, aduse din alte regiuni ale lumii.
Roșiile, de exemplu, au ajuns în Europa în secolul al XVI-lea, iar în România există documente despre ele abia din 1835. Cu toate acestea, astăzi vorbim despre roșii românești ca despre un simbol al grădinii autohtone.
La Buzău sunt analizate peste 200 de specii. Unele nu se adaptează, altele reușesc și ajung să fie omologate oficial.
„Am reușit să aclimatizăm și să înscriem în catalog soiuri din specii care nu au mai fost cultivate în România”, a precizat cercetătorul.
Printre exemplele oferite se află kiwano, o rudă a castravetelui, foarte productivă și cu fructe care se pot păstra aproape un an, castravetele amar, pentru care există deja mai multe soiuri românești, pepenele de iarnă, care rezistă mult timp după recoltare și poate fi folosit inclusiv în procesare, salata picantă, cu gust diferit față de cea obișnuită, și spanacul de Malabar, plantă cățărătoare, decorativă și comestibilă.
Sunt culturi care pot fi exploatate pe suprafețe mici, dar cu valoare adăugată mare, potrivite pentru afaceri de nișă.
Introducerea unei plante noi nu înseamnă însă doar semințe în pământ. Este nevoie de adaptarea tehnologiei de cultură, de soluții pentru depozitare și procesare, dar și de educarea consumatorului. Invitatul a amintit exemplul roșiilor cherry, privite cu scepticism la început, dar care astăzi sunt prezente în aproape orice supermarket.
Interesul pentru astfel de plante este în creștere, însă resursele instituțiilor de cercetare sunt limitate.
„Solicitările sunt foarte mari și nu facem față”, a spus directorul, subliniind că misiunea băncii este atât crearea de soiuri noi, cât și conservarea patrimoniului genetic vegetal al României.
Pentru gospodarii dispuși să încerce culturi diferite, mesajul este că diversificarea poate aduce stabilitate financiară și poate răspunde cererii tot mai mari pentru produse locale, naturale și speciale.
