Recomandări pentru crescătorii de ovine, direct de la specialist: Curenții de aer nu se recomandă

Întrebat despre frig și despre riscurile iernii, specialistul a pus accent pe vânt și curenții de aer:

„Vânturile trebuie să lipsească total, adică curenții de aer nu se recomandă. Să fie foarte clar”. În ceea ce privește temperaturile din adăpost, Gheorghe Neață a fost tranșant: „Temperaturile optime pentru creșterea oilor sunt de la 10 la 18 grade, ca să fie foarte clar”.

Profesorul a explicat că în saivan există zone de confort diferențiate și a insistat pe un detaliu esențial în sezonul rece, anume să aibă condițiile încât să nu înghețe apa, este esențial.

În special pentru oile cu lână lungă, care sunt din clasa surcanelor, ele trebuie să fie scoase permanent afară, când este soare, pentru că e mediul lor natural de creștere.

Avertisment legat de starea lânii

Trebuie să avem grijă să nu se îmbâxească cojocul, deoarece în acel moment poate să contacteze boli care duc la pierderi foarte mari. De asemenea, este importantă îngrijirea picioarelor, sănătatea unghiei, sănătatea ungloanelor este primordială în această perioadă.

Discuția a ajuns apoi la rase, în contextul în care tot mai mulți crescători se orientează către superspecializare. Gheorghe Neață a menționat tendința: „E vorba de rasa Lacon, Friza, Asapu, Avasi și așa mai departe”, dar a venit cu un anunț pe care l-a numit „premieră” pentru emisiune: „Rasa Țurcană… a fost structurată foarte bine în acest an”.

Potrivit specialistului, varietățile cunoscute ale Țurcanei au fost trecute la un alt nivel: „Am reușit să-i facem studiu genomic încât varietățile care erau cunoscute, Băla, Oacheșa, Bucălaia și Breaza, deja au statut de linii independente de sine stătătoare, care pot să aibă programe de ameliorare proprii”.

Raportul s-a făcut la sfârșitul anului și a fost aprobat de Comisia de Resurse Genetice a Academiei de Științe Agricole, iar ANZ-ul a acordat brevetul pentru linii de sine stătătoare.

În discuția despre producția de lapte, Gheorghe Neață a indicat o linie care, în opinia sa, poate depăși rasele importate în condițiile de creștere din România: „Avem o rasă care bate din spate toate aceste rase… rasa Brează, care este capabilă să dea producții uluitoare de lapte”. A lansat și o invitație: „Vă invit de pe acum, în primăvară… la măsuratul laptelui… să vedeți producțiile uimitoare, care sunt numai cu iarbă, fără concentrate”.

În comparație, profesorul a avertizat că anumite rase aduse din afară au nevoie de condiții „artificializate” pentru a performa, respectiv Asaf, Avasi, Friza, Lacon, nu rezistă în condițiile de creștere ale României decât dacă le sunt crescute la saivan, ca vacile de lapte.

Într-un moment personal, Gheorghe Neață a explicat atașamentul față de Țurcană: „De aia iubesc și am iubit această rasă Țurcană, care de fapt este o suprarasă din care au derivat aceste populații”. A vorbit și despre motivația profesională: „Din momentul ăsta aș putea să mă retrag. Am făcut ceea ce am dorit”. Totodată, a adus un omagiu mentorului său: „Am dus gândurile marelui meu profesor, Condrea Drăgănescu… I-am îndeplinit dorința”.

Invitatul a oferit și detalii despre munca din spatele rezultatului: „Am făcut studiu genomic într-un cel mai mare laborator de analize genomice din Europa, Neogenul… s-au cheltuit niște bani, dar s-a realizat ceea ce am dorit, să facem structurarea acestor populații”.

Întrebat despre generația tânără, profesorul a respins ideea că nu există continuitate: „Am o echipă de tineri cu care am lucrat… sunt extraordinari… au dat dovadă de foarte mult curaj”. A oferit și un exemplu apropiat: „Unul dintre ei e chiar fica mea, care e doctorand în genetică… și s-a ocupat de aceste chestiuni”.

Când a descris varietățile, Gheorghe Neață a folosit formulări memorabile. „Băla este o principesă… are lâna albă, cum e mătasea”, a spus el. Despre Bucălaia, afirmația a fost categorică: „Este cea mai rezistentă populație de oi pe care o are Europa. Cea mai rezistentă”. A continuat: „Oacheșa este între Bălă și Bucălaie. Iar Breaza este… exemplul cel mai clar de selecție pe care au făcut-o oamenii”. Și a ținut să precizeze cine a făcut, de fapt, selecția: „N-au fost oameni de știință… au fost crescători simpli care și-au ales modelul și l-au prelucrat până au ajuns cu ele la perfecțiune”.

În final, profesorul a vorbit despre piață și despre direcția în care poate merge sectorul: „Telemeaua a fost insuficientă… e un semn că se caută această componentă a producției”. A amintit și cererea pentru carne: „Mielul de lapte, mielul îngrășat, se caută foarte bine”. Iar despre export, a punctat presiunea din Europa: „Există acest flux… al musulmanilor… solicită din ce în ce mai frecvent carnea de oaie din România”. În același timp, a observat o problemă internă: „Suntem puțin deficitari, că noi n-am reușit să le promovăm pe ale noastre așa cum trebuie”.

La încheiere, Gheorghe Neață a transmis un mesaj crescătorilor: „Îi încurajez să le crească și să obțină producții”, iar realizatoarea i-a mulțumit pentru prezență și pentru noutățile împărtășite în emisiune. Profesorul a răspuns simplu: „Vă îmbrățișez pe toți și vă mulțumesc că postul dumneavoastră promovează frecvent noutățile din sectoarele bază ale agriculturii românești”.