Dacă în România numărul de cititori ar creşte de 10 ori, am vorbi despre o altă ţară
Scriitorul Tudor Creţu, directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, subliniază, cu ocazia Zilei naţionale a lecturii, că într-un context în care toate zilele din calendar tind să fie înroşite, nu de sărbători religioase, ci pe domenii de activităţi, trebuie să ne uităm cât contribuie cu adevărat această zi la promovarea lecturii, dincolo de faptul că se fac mai multe activităţi specifice.
15 Februarie 2024, 12:02
'O ţară în care oamenii citesc foarte mult este deja o altă ţară. Culturalizarea este un indice care arată nivelul ţării respective. Dacă în România numărul de cititori ar creşte, ipotetic, de 10 ori, am vorbi despre o altă ţară, care ar creşte şi ea de 10 ori', a declarat pentru AGERPRES directorul Bibliotecii Judeţene Timiş (BJT) 'Sorin Titel'.
Potrivit acestuia, dacă în România numărul de cititori ar creşte de 10 ori, am vorbi despre o altă ţară.
'Ziua lecturii trebuie să se autentifice prin permanentizare, în sensul în care fiecare zi, pentru cei care citesc cu adevărat, ar trebui să fie o zi a lecturii, a cititului. Dacă în familii, părinţii nu citesc, nu citesc nici copiii. Problema lecturii transpusă în cifre statistice rămâne peste tot, dar în România este foarte mare, fiind pe ultimele locuri în UE la acest capitol. Nu se poate schimba doar numărul de cititori, fără o creştere semnificativă a ţării respective. O ţară în care oamenii citesc foarte mult este deja o altă ţară. Culturalizarea este un indice care arată nivelul ţării respective. Dacă în România numărul de cititori ar creşte ipotetic de 10 ori, am vorbi despre o altă ţară, care ar creşte şi ea de 10 ori', spune Tudor Creţu.
Ziua naţională a lecturii este marcată, joi, de BJT prin lansarea publică a Antologiei LitVest 2023, disponibilă online. Este o antologie care are o componenţă de excepţie, de la Paul Muldoon, Burhan Sonmez, Andreea Răsuceanu, Marko Pogacar sau Kevin Prufer. LitVest creează şi spectacole, şi documente, ca niciun alt Festival literar. Cele mai multe traduceri îi aparţin Antuzei Genescu. Multe dintre textele antologiei sunt traduse pentru prima dată în limba română.
În 2025 LitVest va deveni parte din Versopolis, cea mai importantă platformă europeană de festivaluri literare.
Directorul Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara, Sorin Ionescu, punctează, pentru AGERPRES, că elevii citesc cărţi, dar este o diferenţă între recomandările şcolare şi ceea ce citesc ei.
'Liceenii sunt foarte interesaţi de cărţile de psihologie, de cele de dezvoltare personală, de SF şi poate mai puţin de romanele aflate pe lista recomandată de profesorii de limba română sau de romanele de istorie. (...). După 1990, foarte multe dintre bibliotecile din şcolile sau căminele culturale rurale au fost părăsite sau abandonate. Trebuie să avem şi o altă abordare în bibliotecile rurale, referitor la cărţile care pot fi descărcate electronic online şi puse la dispoziţia elevilor. În pandemie, multe şcoli rurale au primit tablete pentru copii şi cred că aceste resurse pot fi folosite şi pentru citit', spune prof. Sorin Ionescu.
În mediul urban, numărul elevilor care accesează bibliotecile este mai mare, în condiţiile în care mulţi provin din familii în care cartea este prezentă şi discutată. Potrivit dascălului, primul contact cu cartea, copilul trebuie să îl aibă în prezenţa părintelui, la o vârstă cât mai fragedă.
'Pe de altă parte, noi am rămas tributari ideii că spaţiul de lectură înseamnă o sală cu un scaun rigid pe care se stă şi citeşte la o masă de lemn. Cititul conferă şi o stare de relaxare, de vis, în care te transpui în rolul personajelor. Important este să se citească indiferent cum şi unde, să audă marile creaţii literare a umanităţii. Eu m-aş centra mai mult pe marile creaţii ale literaturii universale şi pe marii clasici ai literaturii române. Cred că este extrem de important pentru tinerii noştri. Noi suntem o expresie sau o continuare fericită a acestora. Ar trebui o mai mare atenţie a editurilor în privinţa limbajului', adaugă Sorin Ionescu.
Profesoara de limba română Mihaela Dumitraşcu, de la Colegiul Pedagogic 'Carmen Sylva' din Timişoara, menţionează, pentru AGERPRES, că bunica este responsabilă de trezirea dragostei pentru citit, dacă ştie să spună poveşti, dacă ştie să citească.
'După bunici, urmează generaţia părinţilor, care au şi misiuni să cumpere carte şi să-i facă puiului de om o mică bibliotecă acasă, pentru că altfel el nu va şti ce înseamnă carte, cum trebuie ţinută, depozitată, folosită, vehiculată. Dragul de carte trebuie cultivat fără excese. 'Vinovate' de dezgustul acesta pentru lectură se fac, din nefericire, şi cadrele didactice care dau prea multe liste de lecturi suplimentare şi de vacanţă, care ajung să fie o mare teroare pentru bieţii copilaşi, rezumate şi fişe de lectură neadecvate vârstei. Exerciţiul de lectură nu trebuie impus, ci trebuie să vină firesc, la început nu cu atâta analiză pe text, când copilul este mic, ci să se adreseze mai mult sufletului şi să-i creeze o bucurie. Lectura trebuie să meargă după aceea pe mâna dascălului de gimnaziu şi de liceu. Ştiinţa lecturii se naşte din dragostea pentru citit, trebuie urmate câteva etape, care din nefericire se sar', a mărturisit Mihaela Dumitraşcu. AGERPRES
