Ascultă Radio Antena Satelor Live

„Pita de fier” de la Rimetea și alte legende de sub Trascău

Rimetea este un loc unic, unde se spune că „soarele răsare de două ori”. Satul alb cu cercevele verzi, propus pentru lista UNESCO, păstrează încă tradiția „pitei de fier” și amintirea fetelor cu cizmulițele din piele roșie.

25 Ianuarie 2018, 08:40

La graniţa între judeţele Alba şi Cluj, într-o zonă depresionară aflată nu departe de Cheile Turzii şi de Munţii Trascăului, m-am bucurat să descopăr într-o dimineaţă de început de iarnă o lume în care se simţea din plin generozitatea naturii şi generozitatea oamenilor.

Mi se spusese că acolo dimineţile sunt unice, soarele jucându-se pe după legendara Piatră a Secuilor. Mi se spusese că amiezile sunt strălucitoare, iar serile îmbracă zarea în falduri de mătase roşietică. Mie însă Rimetea mi-a apărut, de după dantela fulgilor, ca o aşezare liniştită. Aerul rece lăsa să treacă, ascuţit, fumul de cetină şi, nu ştiu cum, de prin toate colţurile, de pe toate uliţele, năvălise mirosul de scorţişoară şi de pâine abia scoasă din cuptor.

În balconaşul de lemn al Muzeului Etnografic, Agneta, muzeografa, îmi spunea legende. De exemplu cea despre Piatra Secuilor, "tovarăşa" de joacă a soarelui. Povestea e menţionată şi în scrierile Arhiepiscopului Rogerius de la Oradea. Se spune că secuii din localitate au opus rezistenţă invaziei tătarilor, de pe această stâncă. Era în anul 1241. După alte scrieri, Piatra Secuilor poartă un alt nume – Kengurt – şi se presupune că este denumirea pe care i-au dat-o mai vechii locuitori de origine etnică germană.

În secolul al XIII-lea, vechea aşezare se dezvoltă atunci când sunt aduşi aici minerii germani. La 1300, familia nobiliară maghiară Thorotzkay a construit cetatea de la Colţeşti, iar o jumătate de secol mai târziu vin aici şi primele familii de austrieci, care aduc noi tehnologii de prelucrare a fierului. Până nu demult, meşteşugurile tradiţionale – legate indeosebi de prelucrarea fierului şi a lemnului – au adus belşugul în casele rimetenilor. Se dusese vestea pentru obiectele prelucrate de aceştia, fiind vândute în toate marile cetăţi ale Transilvaniei – la Sibiu, la Cluj, la Sighişoara – dar şi la Bucureşti ori la Viena.

Cei mai mulţi dintre locuitorii din zonă erau fie cărbunari, fie mineri, fie lucrau la topitorii sau la prelucrarea fierului. Sintagma „pita de fier” (sau „pâinea de fier”) însemna, pentru cei de aici, atât „turta” de fier topit din care erau prelucrate uneltele, cât și faptul că oamenii își câștigau existența de pe urma fierului.

Azi, minele de fier sunt istorie, iar uneltele minerilor (şi ale fierarilor, în bună măsură) sunt piese de muzeu. După închiderea minelor de fier din zonă, în secolul al XIX-lea, şi după închiderea fabricilor la care lucrau localnicii, în secolul al XX-lea, întoarcerea la tradiţiile manufacturiere locale şi turismul par să fie noua „mină de aur” a rimetenilor. Din cele 150 de imobile de patrimoniu, peste 50 găzduiesc pensiuni, unde mâncarea se pregăteşte după reţete străvechi, în vase pictate cu modele specifice, iar siesta se poate face în camere cu mobilă tradiţională, de asemeni pictată.

Etichete : reportaj
Viitorul satului românesc: Identitate locală în fața reorganizării administrative
Interviuri si reportaje 16 Ianuarie 2025, 16:29

Viitorul satului românesc: Identitate locală în fața reorganizării administrative

România se confruntă cu o nouă dezbatere privind reorganizarea administrativ-teritorială, care ar putea duce la comasarea mai...

Viitorul satului românesc: Identitate locală în fața reorganizării administrative
Satul românesc ca sursă de inspirație literară: Prislop și Siliștea-Gumești
Interviuri si reportaje 15 Ianuarie 2025, 16:22

Satul românesc ca sursă de inspirație literară: Prislop și Siliștea-Gumești

În inima României, satul românesc rămâne un izvor nesecat de povești și emoții, păstrând vie o lume pe care adesea o regăsim...

Satul românesc ca sursă de inspirație literară: Prislop și Siliștea-Gumești
Un exemplu de succes în învățământul tehnologic: Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia
Interviuri si reportaje 10 Ianuarie 2025, 12:11

Un exemplu de succes în învățământul tehnologic: Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia

Într-o lume în continuă schimbare, învățământul tehnologic rămâne un pilon esențial pentru dezvoltarea comunităților și...

Un exemplu de succes în învățământul tehnologic: Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia
Satul românesc între provocări și soluții: Interviu cu prof. dr. Valeriu Tabără
Interviuri si reportaje 06 Ianuarie 2025, 09:43

Satul românesc între provocări și soluții: Interviu cu prof. dr. Valeriu Tabără

Satul românesc trece printr-o perioadă de mari transformări și incertitudini.

Satul românesc între provocări și soluții: Interviu cu prof. dr. Valeriu Tabără
Părintele Dan Damaschin, un Moș Crăciun modern pentru mii de copii sărmani din Moldova
Interviuri si reportaje 23 Decembrie 2024, 15:44

Părintele Dan Damaschin, un Moș Crăciun modern pentru mii de copii sărmani din Moldova

Părintele Dan Damaschin, fondatorul Asociației „Glasul Vieții” din Iași, a fost invitatul emisiunii „Viața la țară”,...

Părintele Dan Damaschin, un Moș Crăciun modern pentru mii de copii sărmani din Moldova
Satul românesc, între tradiție și modernitate. Povestea unui dascăl dedicat artei și educației rurale
Interviuri si reportaje 19 Decembrie 2024, 10:40

Satul românesc, între tradiție și modernitate. Povestea unui dascăl dedicat artei și educației rurale

Viața satului românesc trece printr-un proces complex de transformare. În încercarea de a împleti tradiția cu modernitatea,...

Satul românesc, între tradiție și modernitate. Povestea unui dascăl dedicat artei și educației rurale
Fundația Progres și Codkitz: Inovație și educație pentru viitor
Interviuri si reportaje 10 Decembrie 2024, 13:04

Fundația Progres și Codkitz: Inovație și educație pentru viitor

În cadrul emisiunii „Viața la țară”, realizatoarea Tatiana Mircea a avut-o invitată pe Camelia Crișan, președinta Fundației...

Fundația Progres și Codkitz: Inovație și educație pentru viitor
Victor Marola, despre satul românesc: Intre pierderea tradițiilor și speranța unei renașteri spirituale
Interviuri si reportaje 20 Noiembrie 2024, 11:54

Victor Marola, despre satul românesc: Intre pierderea tradițiilor și speranța unei renașteri spirituale

Victor Marola, publicist și doctorand în istorie, a fost invitatul emisiunii „Viața la Țară”, realizată de Violeta Anghel,...

Victor Marola, despre satul românesc: Intre pierderea tradițiilor și speranța unei renașteri spirituale