Țara Făgărașului. Cu brațele întinse spre cer, în rugăciune mută
Tara Fagarasului? "E o «tara» fascinanta, in care, la aproape fiecare intersectie de drumuri, se afla cate o troita cu bratele intinse spre cer ca intr-o rugaciune muta!'
13 Aprilie 2015, 08:45
Pana nu demult, Tara Fagarasului, cea autentica, navadita, urzita, tesuta la razboiul lumii, parea sa nu mai apartina decat batranilor. Ii intalnisem si eu, nu demult, intr-o primavara, si ma ademenisera in povestea lor cu o frantura de cantec, cu "Doina Americii' si cu-o "Purtata' (dans de-al locului) in care Mos Itu din Sinca Noua dansa pentru prima data cu femeia pe care si-o dorise de nevasta in junete, dar pe care soarta vruse s-o marite cu altul. Asistam atunci la o marturisire neobisnuita - cred ca si pe Mos Itu il luase momentul prin surprindere... - si ma-ntrebam cate povesti frumoase nu se risipesc, cate iubiri neimplinite raman pe veci nestiute, caci nimeni nu-i sa le aseze pe hartie. Ori sa le-arunce in noianul de istorii al internetului...
Intre timp, insa, la Mandra, la Boholt si-n Cetatea Fagarasului – ca si prin alte sate de prim-prejur – aparura mai multi tineri (ori mai putin tineri) pusi pe cules povesti, asa cum taranul nostru culege, la timpul lui, graul sa-l puna in cununa, porumbul, sa-l aseze in cosere, canepa si inul, sa teasa panza curata din ele.
Un astfel de ceas este și acesta, al Învierii!
(text: Simona Lazăr)
