Obiceiuri de Sânpetru. Ce trebuie să eviți să faci în această zi

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți în aceeași zi, deoarece amândoi s-au săvârșit la Roma, din porunca împăratului Nero. Sf. Ap. Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sf. Ap. Pavel i s-a tăiat capul.

Moaștele Sfinților Apostoli Petru și Pavel, potrivit Sinaxarului, au fost depuse împreună.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare.

În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

Înainte sau chiar pe 29 iunie, se țineau și Moșii de Sânpetru. Se dădeau de pomană colivă, miere, nuci, zarzăre, mere dulci și acre. Până la Sânpetru, femeile nu aveau voie să mănânce mere, iar femeile bătrâne trebuiau să aștepte până la Sântilie.

Femeile care aveau copii morți dădeau pomană mere și abia după aceea aveau dezlegare să mănânce și ele aceste fructe.

De asemenea, se mai povestește că, în această zi, de Sânpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfântul Apostol Petru ar putea fi zărit, pentru o clipă, așezat în dreapta Tatălui.

Sânpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfântul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.

Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel ne duce cu gândul și la licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că, atunci când Sânpetru plesnește din biciul său, ies scântei, care cad și se transformă pe pământ în licurici.

Credințele de altădată ale străbunicilor noștri îi fereau pe aceștia de cele rele. Pentru aceasta, ei țineau în buzunare usturoi și pelin.

Se spunea că Sfântul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca tunete și grindină peste culturi. O superstiție spunea că nu este bine să se scuture merii înainte de 29 iunie, căci poate cădea cu grindina peste holde.

Fetele de altădată se spălau cu apă atunci când cântau cocoșii în miez de noapte, pentru a nu li se înmulți pistruii.

Femeile nu mâncau mere până în această zi, pentru a se feri de boli. Bătrânii povesteau nepoților cum cucii se transformă în șoimi în ziua de Sânpetru și revin la forma lor inițială abia în ziua Bunei Vestiri.