Universitatea din Bucureşti, FJSC lansează cursuri noi: Totalitarism, presă, cenzură, IA pentru jurnalism: instrumente, practici, utilizare etică şi Corespondentul de război

Disciplina Totalitarism, presă, cenzură va fi predată de cercetător ştiinţific dr. Cosmin Popa de la Institutul de Istorie 'Nicolae Iorga' al Academiei Române, specializat în istoria URSS - Rusiei şi a Europei Centrale şi de Sud-Est şi perioada comunistă şi contemporană. Disciplina va avea printre conţinuturile cursurilor şi seminarelor 'Structuri instituţionale şi construcţie societală în totalitarismul de stânga (instaurare, guvernare şi modele societale)', 'Modele feminine în sistemele totalitare. Feminism oficial şi feminism de opoziţie (Portrete)'; 'General şi specific în istoria totalitarismului de stânga: stalinism, kimirsenism, maoism, ceauşism', 'Propagandă, jurnalism şi comunicare în totalitarismul de stânga european' şi 'Totalitarism după totalitarism (reziduurile totalitarismului în societăţile europene)'. Noua disciplină îşi propune să le ofere studenţilor FJSC cunoştinţele necesare pentru a analiza critic regimurile totalitare prin înţelegerea originilor lor ideologice şi culturale, a mecanismelor de propagandă, represiune şi control social, precum şi a impactului acestora asupra comunicării publice, presei, culturii şi societăţii. Totalitarism, presă, cenzură va fi o disciplină obligatorie în planul de învăţământ al anului III licenţă, iar, până atunci, va avea regim facultativ.

Disciplina IA pentru jurnalism: instrumente, practici, utilizare etică, predată de lector univ. dr. Anamaria Neagu, cadru didactic titular al FJSC, răspunde nevoii de adaptare a formării jurnalistice la noile realităţi tehnologice şi la transformările din industria media. Ea le va oferi studenţilor atât competenţe practice şi teoretice, cât şi o înţelegere etică a utilizării inteligenţei artificiale, pregătindu-i pentru redacţiile viitorului. Din conţinuturile cursurilor şi seminarelor, amintim 'Introducere în utilizarea IA în jurnalism: colectare, producţie, marketing, business', 'Etica utilizării IA în jurnalism. Reglementări, legislaţie, instituţii' şi 'Implicaţii financiare ale utilizării IA în ecosistemul jurnalistic' etc. Disciplina va avea regim opţional în anul II licenţă.
Jurnalistul şi corespondentul de război Mircea Barbu, cu activitate în teatre de operaţii din Ucraina, Siria, Irak, Gaza etc., le va preda studenţilor FJSC cursul Corespondentul de război, care îşi propune să le ofere cunoştinţele necesare pentru a desfăşura activităţi de jurnalist corespondent de război, dar şi aptitudinile de a gestiona riscurile personale şi logistice în zone de conflict şi de a relata cu obiectivitate într-un mediu de conflict şi risc. Cursurile şi seminarele vor conţine tematici precum 'Pregătirea logistică pentru deplasarea în zone de război. Evaluarea riscurilor şi gestionarea securităţii personale. Comunicarea cu redacţia, comunicarea cu familia', 'Aspecte legale şi convenţii internaţionale privind presa de război. Dreptul internaţional umanitar şi protecţia jurnaliştilor', 'Sindromul de stres post-traumatic la jurnalişti. Manifestări, cauze, factori de risc, abordare' şi 'Tehnici de prim ajutor şi asistenţă medicală în situaţii de conflict'. Disciplina va avea regim opţional în anul III licenţă.

FJSC actualizează în mod continuu planurile de învăţământ şi conţinuturile disciplinelor pentru a se adapta la dinamica domeniului jurnalistic şi la cerinţele redacţiilor. Totodată, în noile planuri au fost adaptate conţinuturi pentru a răspunde noilor realităţi ale economiei mass-media şi noilor surse de finanţare ale jurnalismului, prin redacţii susţinute de organizaţii neguvenamentale, finanţări europene şi internaţionale şi donaţii, care susţin jurnalismul instituţional şi organizaţional, dar şi pe cel practicat de freelanceri. Totodată, studenţii vor învăţa despre istoria recentă a presei româneşti, anii 1990 - 2010, şi vor dobândi competenţe de antreprenoriat în media.

'FJSC îşi consolidează poziţia de lider în învăţământul jurnalistic, situându-se nu doar în pas cu evoluţiile tehnologice, ci chiar în avangarda lor. Faptul că 9 din 10 cadre didactice din departamentul de Jurnalism sunt, în prezent, activi în profesie, întăreşte legătura strânsă, care caracterizează facultatea noastră, dintre mediul academic şi mediul profesional. Numărul-record de candidaţi de la sesiunea de admitere din această lună şi la licenţă, şi la master, în condiţiile unei scăderi masive a elevilor înscrişi la examenul de Bacalaureat, confirmă interesul studenţilor şi adaptarea pregătirii lor la nevoile pieţei. Le mulţumesc profesorilor asociaţi care se alătură corpului profesional al FJSC cu noi cursuri, dar şi colegilor titulari şi asociaţi care sunt deja la catedra noastră pentru efortul de actualizare constantă a ofertei noastre educaţionale. Într-o lume în care istoria comunismului este uitată sau rescrisă, noi, la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, credem că avem obligaţia ca fiecare absolvent al nostru, viitor jurnalist, să cunoască terorile pe care totalitarismul îşi fundamentează regimul şi preţul pe care România l-a plătit pentru un regim criminal. Noile conţinuturi obligatorii din planurile de învăţământ despre totalitarism, cenzură şi istoria recentă a presei româneşti, 1990 - 2010, vor completa cursurile care deja vorbesc despre trecutul nostru. În contextul regional şi internaţional în care ne aflăm, studenţii noştri vor avea ocazia să înveţe, la un curs opţional, despre jurnalismul de conflict şi despre practicile specifice corespondenţei de război. De asemenea, cursurile despre utilizarea şi etica inteligenţei artificiale în media, dar şi despre noile modele de business de presă, freelancing-ul, finanţarea prin donaţii şi proiecte europene şi internaţionale, dar şi antreprenoriatul de media vin să le ofere studenţilor competenţele care să-i facă competitivi într-o profesie aflată în permanentă schimbare şi adaptare la evoluţiile tehnologice, economice, politice şi sociale', a declarat directorul Departamentului de Jurnalism al FJSC, lector univ. dr. Bogdan Oprea.

Studenţii FJSC au avut rezultate excepţionale şi în anul universitar în curs, 2024 - 2025. Astfel, 7 dintre premiile #Superscrieri14, ediţia 2025, au revenit unor studenţi sau absolvenţi ai FJSC, iar 3 dintre premii au fost acordate unor articole prezentate în anul universitar trecut pentru obţinerea diplomei de licenţă sau master. De asemenea, studenţii noştri au obţinut locul 1 individual şi locul 1 pe echipe (din care a făcut parte un student al FJSC) la competiţia internaţională FuturePR 2024, organizată de European Public Relations Education and Research Association (EUPRERA) şi la care au participat 77 de studenţi din 15 universităţi şi 13 ţări. La Romanian PR Award 2024, 3 studenţi ai FJSC au câştigat premii Junior PR Award, iar, la PR Arena 2024, toate cele trei locuri de pe podium au fost ocupate de studenţii noştri. Şi la concursul internaţional MoJo Arena 2025, la care au participat 30 de studenţi din 5 ţări, locul 2 a revenit unei echipe formate şi din studenţi FJSC, iar, la competiţia România fără dosar - Portal de cartier, ediţia V, din echipa clasată pe locul 1 a făcut parte şi un student al facultăţii noastre.

***

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC) a fost înfiinţată la 19 ianuarie 1990 şi este singura facultate de jurnalism din România. FJSC face parte din reţelele the European Journalism Training Association (EJTA) şi «Theophraste» - Reseau mondial francophone de centres de formation au journalisme.

Universitatea din Bucureşti (UB) a fost înfiinţată în anul 1864, iar, din 2019, face parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universităţi europene de prestigiu. Clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute din spaţiul academic internaţional, care evaluează universităţile cu cea mai mare implicare în activităţi specifice dezvoltării durabile (Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite - ONU incluse în Agenda 2030), plasează Universitatea din Bucureşti drept prima din România, pe locul 93, la nivel mondial, pe locul 25 mondial pentru calitatea educaţiei şi pe locul 3 mondial pentru impactul şi contribuţia la egalitate de gen. Prezenţa UB în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziţia 93 la nivel mondial marchează o premieră naţională, fiind pentru prima dată când o universitate din ţara noastră se situează în primele 100 de universităţi la nivel internaţional.

Universitatea din Bucureşti îşi reconfirmă poziţia de lider al învăţământului superior românesc şi conform celei mai recente ediţii a clasamentului QS World University Rankings 2026, care o poziţionează, la nivel mondial, în intervalul 761 - 770, marcând o evoluţie semnificativă faţă de ediţia precedentă (801 - 850) şi obţinând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. Performanţele Universităţii din Bucureşti sunt remarcabile în special în ceea ce priveşte angajabilitatea absolvenţilor (Employment Outcomes) şi aprecierea de care absolvenţii se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation); astfel, potrivit acestui clasament, absolvenţii UB reuşesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze după 7 - 11 luni de la finalizarea studiilor.

comunicat de presă