Criză în asistența socială din mediul rural: Lipsa specialiștilor și serviciilor
Criza asistenței sociale din mediul rural din România devine din ce în ce mai vizibilă, în contextul în care doar 20% dintre primăriile de la sate dispun de un asistent social.
Articol de Ramona Alexandrescu, 31 Ianuarie 2025, 14:55
Colegiul Național al Asistenților Sociali din România a tras numeroase semnale de alarmă cu privire la lipsa specialiștilor și la scăderea calității serviciilor sociale destinate celor vulnerabili.
În același timp, realitatea din teren arată că absolvenții din domeniu nu sunt angajați, deși cererea este mare.
Invitați în cadrul emisiunii „Viața la Țară”, realizată de Tatiana Mircea, au fost Cristian Roșu, fost președinte al Colegiului Național al Asistenților Sociali și Lucian Puiu, președintele Federației Columna Scor.
Cei doi au discutat despre situația alarmantă a bătrânilor și copiilor din zonele rurale, care adesea nu beneficiază de sprijin instituționalizat.
Conform statisticilor Institutului Național de Statistică, în ultimii 10 ani, veniturile gospodăriilor din mediul rural au rămas cu 40% sub media națională.
În lipsa oportunităților economice și a locurilor de muncă, multe persoane ajung să depindă exclusiv de ajutoarele sociale oferite de stat, ceea ce le schimbă comportamentul și le diminuează dorința de a căuta un loc de muncă.
Mulți dintre tineri aleg să plece în străinătate, în lipsa unor perspective mai bune în țară.
“În mediul rural, oamenii nu au unde să lucreze, iar asta duce la o pasivitate forțată, unde principala preocupare rămâne supraviețuirea de la o zi la alta”, explică Cristian Roșu.
Lipsa oportunităților nu se limitează doar la piața muncii.
Rezultatele la examenul de capacitate din mediul rural sunt mult sub cele din urban, ceea ce reduce șansele tinerilor de a-și continua studiile și de a obține calificări căutate pe piața muncii.
De cele mai multe ori, tinerii ajung să urmeze licee tehnologice, care nu le oferă perspective solide, iar alternativa cea mai frecventă rămâne emigrarea.
Conform Institutului Național de Statistică, una din trei gospodării din România este formată dintr-o singură persoană, iar dintre acestea, peste 50% sunt persoane de peste 65 de ani.
Distribuția între mediul urban și rural este echilibrată, dar problema devine acută în sate, unde serviciile sociale sunt aproape inexistente.
“În România sunt 2.861 de comune, iar mai mult de 2.000 dintre acestea nu au nici măcar un asistent social. În plus, centrele de zi și serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici lipsesc complet în multe zone rurale”, afirmă Lucian Puiu.
Un serviciu social este o activitate organizată de un furnizor autorizat, fie public, fie privat, și funcționează pe baza unei licențe eliberate de Ministerul Muncii.
Deși, începând cu 1994, au absolvit peste 50.000 de specialiști, doar aproximativ 14.000 sunt înregistrați și au drept de practică. Dintre aceștia, doar 8.900 sunt angajați activ, iar 80% lucrează în sectorul public.
În mod ideal, conform noii legi a asistenței sociale, fiecare primărie rurală ar trebui să aibă cel puțin un asistent social.
Mai mult, raportul recomandat este de un asistent social la 300 de beneficiari sau un asistent social la 3.000 de cetățeni.
În realitate, România ar avea nevoie de 6.000 de asistenți sociali în mediul rural, dar la nivel național avem doar 8.900 activi în toate domeniile.
“Faptului că angajările vor fi blocate în sistemul public, există riscul ca o nouă generație de asistenți sociali să fie pierdută”, avertizează Cristian Roșu.
Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului reprezintă cel mai mare furnizor de servicii sociale din România, însă blocarea posturilor va face ca mulți absolvenți să nu-și găsească locuri de muncă și să se reorienteze spre alte domenii.
“Dacă tinerii absolvenți nu găsesc locuri de muncă, aceștia își schimbă domeniul de activitate, iar revenirea lor în sistem devine extrem de dificilă și costisitoare”, spune Roșu.
În multe țări vest-europene, statul a intervenit cu politici clare pentru stimularea angajărilor în domeniul serviciilor sociale. În România, însă, această problemă rămâne nerezolvată.
“Asistența socială este o meserie care consumă enorm din punct de vedere emoțional. Când un asistent social își dorește să ajute, dar nu are resurse sau sprijin instituțional, apare frustrarea și, în multe cazuri, abandonul profesional”, explică Lucian Puiu.
Marea problemă a sistemului actual este lipsa serviciilor sociale funcționale, care lasă asistenții sociali fără soluții pentru problemele comunității.
“Eu văd problemele, știu ce ar trebui făcut, dar nu am cu ce. Mulți colegi renunță după 1-2 ani, fie părăsesc sectorul public, fie se reorientează către sectorul privat, unde simt că munca lor are un impact real”, explică un specialist din domeniu.
“Asistența socială trebuie privită ca un sistem organizat, cu obiective clare și rezultate măsurabile. Dacă autoritățile nu vor interveni, vom continua să confundăm asistența socială cu filantropia, iar problemele comunității vor rămâne nerezolvate”, atrage atenția Cristian Roșu.
Asistenții sociali sunt prima linie de intervenție pentru protejarea celor vulnerabili, însă fără sprijin real din partea autorităților, sistemul rămâne blocat.
“Sperăm că discuția de astăzi va avea ecou acolo unde se iau deciziile. Problema este una sistemică, iar fără soluții concrete, viitorul persoanelor vulnerabile din satele României rămâne incert”, conchide Lucian Puiu.
