Elevii români, tot mai expuși la vicii: Sub media UE la droguri, dar peste la alcool și fumat

'Consumul de droguri în România, în şcoli este sub media europeană, dar asta pe noi nu ne încălzeşte foarte mult, că este totuşi un nivel mult prea mare faţă de cât dorim noi, dar aş ţine să punem în context acest lucru, să ştim că aici suntem sub media europeană, însă, din păcate, suntem peste media europeană în ceea ce priveşte consumul de alcool, fumatul, jocurile de noroc, dependenţa online. (...) Dacă pe prima componentă, cu Ministerul de Interne, începem să ne mişcăm bine, în şcoli sunt optimist, mergem în direcţia bună, în afara şcolii, în legătură cu părinţii, lucrurile merg într-o direcţie bună, avem dificultăţi în a organiza serviciile medicale şi psihologice (...). Nu avem suficienţi specialişti, nu avem suficiente centre. Când spun că nu avem suficienţi specialişti, mă gândesc la specialişti pregătiţi specific în acest domeniu, pe protocoale validate ştiinţific. Acestea sunt nivelurile pe care trebuie să le dezvoltăm', a spus ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, comentând rezultatele studiului european ESPAD 2024 privind consumul de alcool, tutun şi alte droguri în rândul adolescenţilor.

El a a subliniat că, deşi în ultimii ani au fost organizate mii de activităţi de prevenire şi informare în şcoli, acestea au fost necoordonate şi lipsite de o strategie unitară, motiv pentru care ministerul a elaborat un model de intervenţie cu trei componente: curăţenie în jurul şcolilor - toleranţă zero pentru droguri şi dealeri, în colaborare cu Ministerul de Interne; educaţie şi conştientizare în şcoli - introducerea în curriculum a temelor despre stil de viaţă sănătos, autocunoaştere, prevenirea consumului de substanţe şi alte comportamente de risc; implicarea părinţilor şi a serviciilor de sănătate - întărirea legăturii dintre şcoală, familie şi specialiştii medicali şi psihologi din afara sistemului educaţional.

Potrivit ministrului Educaţiei, 'oricât de mult lucrează şcoala, oricât de mult lucrează psihologii în şcoli, nu au cum să înlocuiască părintele şi atunci trebuie să fie implicat şi părintele'.

Prezent la dezbatere, preşedintele ales al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie 'Dr. Gheorghe Preda' Sibiu, Ciprian Băcilă, a reamintit că România se confruntă cu o criză acută de specialişti în sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, fiind necesară dezvoltarea serviciilor de consultaţii la distanţă (telemedicină) şi a echipelor mobile din cadrul centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor la copii.

'România are în prezent aproximativ 260 de medici în specialitatea Psihiatrie pediatrică în sistemul public de sănătate, ceea ce înseamnă doar 5 specialişti la 100.000 de locuitori, în timp ce în Germania sunt 29 la 100.000 de locuitori. Există judeţe în care nu există niciun medic de specialitatea Psihiatrie pediatrică, iar în multe localităţi din mediul rural serviciile de sănătate mintală lipsesc complet. De asemenea, din cauza deficitului de personal în unele centre universitare, linia de gardă în specialitatea Psihiatrie pediatrică nu poate fi funcţională', a spus medicul Ciprian Băcilă.

Potrivit preşedintelui ARPP, este nevoie de o programă de sănătate mintală atât pentru profesori, cât şi pentru elevi.

Conform Raportului ESPAD 2024 , România ocupă locul 4 la consumul de tutun în rândul adolescenţilor. Unul din doi elevi din România a declarat că a încercat ţigări electronice.

Studiul mai arată că 8 din 10 adolescenţi români consumă alcool, 1 din 4 adolescenţi au avut acces jocurile de noroc.

Studiul a fost realizat pe parcursul anului 2024 în 37 de state din Europa, pe un eşantion de 113.882 de persoane în vârstă de 15, respectiv 16 ani.

În România datele au fost colectate în perioada 19 aprilie - 12 iunie 2024 şi au participat la studiu 8.543 de elevi din toate judeţele.