Dezechilibrele sociale plasează România în fruntea clasamentului UE al sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilităţi
Vulnerabilitatea socială rămâne o problemă majoră în România, unde o pondere semnificativă a persoanelor de peste 16 ani cu dizabilităţi se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, situaţie care plasează ţara printre cele mai afectate din Uniunea Europeană, conform analizei Monitorul Social, proiect al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România, pe baza datelor Eurostat.
Articol de Antena Satelor, 06 Februarie 2026, 12:28
Conform organizaţiei, 38,4% din totalul persoanelor cu dizabilităţi din România se aflau, în anul 2024, în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu media UE de 28,7%.
Valori ridicate ale riscului de sărăcie şi excluziune socială sunt în Lituania (45,8%), Bulgaria (43,5%) şi Croaţia (40,2%), iar valori mai mici în ţări ca Cehia (15,6%), Slovacia (19,7%) şi Austria (21,5%), menţionează sursa citată.
'Deşi rămâne la un nivel ridicat, procentul persoanelor cu dizabilităţi din România care se confruntă cu risc de sărăcie şi excluziune socială a scăzut cu mai mult de 10% în ultimul deceniu, de la 49,1% în 2015, la 45,2% în 2020, ajungând la 38,4% în anul 2024, în timp ce la nivel european scăderea riscului de sărăcie şi excluziune socială a fost nesemnificativă, de la 30,4% în 2015, la 28,7% în 2024', susţin autorii studiului.
Riscul de sărăcie şi excluziune socială rămâne mult mai ridicat în rândul persoanelor cu dizabilităţi din România comparativ cu acelaşi risc în rândul persoanelor fără dizabilităţi (38,5% versus 24,1%), România având unul dintre cele mai mari decalaje între cele două grupuri din UE, de aproximativ 14%.
Acest lucru sugerează că dizabilitatea este o barieră structurală în accesarea unui nivel de trai care să asigure subzistenţa şi un trai decent, se mai precizează în document.
'Explicaţia principală pentru procentul ridicat al persoanelor cu dizabilităţi în risc de sărăcie sau excluziune socială este dată de numărul mare de persoane aflate în deprivare materială şi socială severă. Deşi a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani (de la 41% în 2015 la 26,7% în 2024), România continuă să fie la distanţă semnificativă de media UE (10,4%), fiind alături de Bulgaria (27,1%) în topul ţărilor cu cea mai mare rată a deprivării materiale şi sociale severe', notează autorii cercetării.
Totodată, la acest indicator, România înregistrează cel mai mare decalaj între persoanele cu dizabilităţi şi fără dizabilităţi comparativ cu statele membre (13%).
