Violența online devine rutină pentru copiii din România. Specialiștii cer reguli mai dure pentru rețelele sociale
Violența din mediul digital a devenit o experiență frecventă pentru copiii din România, unde 6 din 10 minori spun că au asistat la forme de agresiune online, în timp ce aproape 80% navighează pe internet fără restricții, situație care determină specialiștii să ceară reguli mai ferme privind accesul minorilor pe rețelele sociale.
Articol de Ramona Alexandrescu, 20 Februarie 2026, 11:02
Despre aceste date și despre nevoia urgentă de reglementare s-a discutat în emisiunea „Viața la țară”, unde George Roman, director de programe în cadrul Organizației Salvați Copiii România, a fost invitatul realizatoarei Tatiana Mircea.
„Discutăm un subiect extrem de important și, probabil, așteptat de părinți”, a spus George Roman la începutul intervenției.
Unul dintre cele mai alarmante semnale vine din activitatea liniei de raportare operată de Salvați Copiii prin programul Ora de Net.
„În 2025 am înregistrat 53.000 de raportări cu materiale care conțineau abuz sexual asupra copiilor. În anul anterior au fost 18.000. Practic, vorbim despre o creștere exponențială”, a declarat George Roman.
Chiar dacă nu toate materialele vizau copii din România, acestea erau stocate pe servere din țară. Mai grav, 84% dintre materiale au fost create chiar de copii și distribuite prin rețele sociale.
„Acesta a fost pentru noi un semnal de alarmă major”, a subliniat reprezentantul Salvați Copiii.
La nivel european, fenomenul este la fel de grav. Liniile similare de raportare au ajuns să contabilizeze aproximativ 60 de milioane de materiale ilegale pe continent.
Datele sociologice arată două direcții îngrijorătoare: normalizarea comportamentelor riscante și lipsa controlului parental.
„Șapte din zece copii au văzut conținut nepotrivit sau înfricoșător, în special pornografie pentru adulți. Aproape 30% au fost puși în situații deranjante sau de risc, inclusiv tentative de racolare din partea adulților”, a explicat George Roman.
Publicitatea la jocuri de noroc, alcool sau provocările periculoase de pe internet contribuie la scăderea pragului de alertă al copiilor.
„Când un copil trăiește zilnic în acest peisaj de riscuri, pericolul devine fundalul vieții lui. Iar un copil care nu mai recunoaște pericolul este un copil mult mai vulnerabil”, a avertizat el.
Deși majoritatea platformelor impun o vârstă minimă de 13 ani, realitatea arată altfel.
„94% dintre copiii de 12 ani au deja cont pe o rețea de socializare”, a spus George Roman.
În plus, 70% dintre copii petrec cel puțin trei ore pe zi online, iar controlul parental scade drastic odată cu vârsta.
„După 13-14 ani, copiii nu mai acceptă restricții, iar presiunea grupului este covârșitoare. Părintele ajunge să nu mai aibă putere în fața influenței prietenilor și a mediului online.”
Poate cea mai dureroasă concluzie a studiului este că doar 5% dintre copii cer ajutorul unui adult atunci când se confruntă cu probleme în mediul online.
Salvați Copiii susține interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și introducerea unor mecanisme reale de verificare a vârstei.
„Între 13 și 15 ani, părintele ar trebui să demonstreze că folosește soluții de control parental și că are cunoștințe privind siguranța online”, a explicat George Roman, oferind exemplul Danemarcei, unde statul susține financiar astfel de soluții și utilizează identitatea digitală pentru o mai bună protecție a minorilor.
Specialistul a subliniat că nu este vorba despre cenzură, ci despre prevenirea tentativelor de racolare, a accesului la conținut ilegal sau a exploatării copiilor.
Dincolo de reglementări, educația rămâne esențială.
„Societatea s-a schimbat radical. Copiii au acces la zone ale vieții sociale la care nu aveau acces acum 20 de ani. Autoritățile au obligația să introducă educația digitală și educația pentru sănătate emoțională în curriculum”, a afirmat George Roman.
El a atras atenția și asupra nivelului scăzut de educație digitală în rândul unor părinți, în contextul în care analfabetismul funcțional afectează doi din zece copii în România, conform testelor PISA.
În ceea ce privește inițiativele legislative, există proiecte de lege, inclusiv privind stabilirea unei vârste minime pentru accesul pe rețelele sociale, însă acestea sunt blocate în Parlament.
„Există interes punctual, dar la nivel instituțional nu vedem încă o voință politică fermă”, a declarat George Roman.
El a subliniat că utilizarea excesivă a rețelelor sociale este asociată cu simptome de sevraj, depresie, escaladarea violenței și chiar comportamente de autovătămare.
„Vorbim atât despre dependență, cât și despre expunerea la conținut ilegal. Ambele sunt pericole reale”, a concluzionat reprezentantul Salvați Copiii.
