Zupă de cârnați cu groșcior

E pentru oameni munciți, care se scoală de dimineață, caută de vite, după aia merg la câmp, ori la pădure, ori în mină, și dup-aceea se-ntorc și mai grădinăresc ceva, mai meșteresc pe lângă casă. Și-apoi iar caută de „ghite”. Sunt, cum ziceam, bucate pentru oameni care nu se dau în lături de la muncă.

Dacă v-a susurat pe la urechi cuvântul groșcior - smântână, în graiul moroșenilor -, atunci știți și de pe unde-i rețeta. Așa - dar nu chiar așa - e și soleanca fraților basarabeni, pe care-au luat-o ori de la ruși, ori de la ucraineni, ori de pe alte neamuri de prin partea ceea de lume. De unde s-au „contaminat” moroșenii mei nu știu. Știu însă că mâncarea-i bună, deși n-aș pune-o prea des pe masă, din cauza prea multelor calorii.

Și-acum să nu mai lungesc vorba și-ncep a vă da detaliile cuvenite.

Zupă de cârnați cu groșcior - rețeta

Ai trebuință de o jumătare de kil de cârnați afumați și bine uscați, o ceapă, un morcov, un pătrunjel, o rădăcină de țelină mică, un litru de zeamă de varză (pentru acrit), groșcior și sare, poate și-un gălbenuș.

Rădăcinoasele se curăță, se spală, se taie în două pe lung și se pun la fiert în apă rece. Se adaugă și ceapa, curățată, dar lăsată întreagă. După ce au fiert, toate vor fi scoase din zeamă, în care se vor arunca apoi cârnații, tăiați felioare. Când credeți că sunt gata, adăugați zeama de varză (moare, îi zice prin alte părți), se potrivește de sare (dacă o mai fi nevoie) și se adaugă groșciorul (care-o o smântână dulce, nefermentată), „copt” mai întâi într-un alt vas, pentru ca odată adăugat în zeama acră să nu se brânzească. Unii bat în acest groșcior și-un gălbenuș de ou, care-„ndesește” ciorba și-o face încă mai... dulceagă. Alții vor adăuga la fiert, la început, și niște cartofi ori vor pune ceva varză, tăiată fâșii. Chestie de gust!

Un text de Simona Lazăr

Foto: Pixabay