Majoritatea românilor sunt de acord cu impozitarea progresivă

Potrivit sursei citate, studiul explorează atitudinile şi percepţiile românilor faţă de o serie de teme precum impozitarea, salariile, protecţia socială, politicile de mediu, dar şi reprezentări privind rolul statului, funcţionarea sistemului de sănătate şi educaţie, noteaza Agerpres.

'Există o susţinere consistentă pentru un spectru larg de politici care pot genera mai multă egalitate socială. Astfel, marea majoritate a respondenţilor ar fi de acord cu mărirea a cel puţin unui tip de impozit dintre cele evaluate. În acelaşi timp, există o susţinere ridicată pentru scutirea de impozitare pentru cei care câştigă salariul minim pe economie (73%), pentru impozitarea progresivă a veniturilor (73%), precum şi pentru impozitarea suplimentară a celor care poluează (73% acord)', susţin autorii studiului.

În general, datele indică nivele ridicate de susţinere economică pentru grupurile vulnerabile, inclusiv prin politici de locuire favorabile celor care nu îşi pot permite locuinţe decente.

'La întrebarea în ce măsură statul ar trebui să îi ajute pe cei care au venituri atât de mici încât nu îşi pot permite să închireze sau să cumpere o locuinţă, 87% îşi exprimă acordul cu o astfel de măsură (în foarte mare măsură şi în mare măsură). 66% din populaţia României consideră că statul ar trebui să plafoneze valoarea chiriilor, în timp ce 26% nu sunt de acord cu o astfel de măsură', conform sursei citate.

Datele sondajului arată o susţinere aproape unanimă faţă de creşterea salariului minim pe economie: 82% dintre respondenţi sunt total de acord, iar alţi 10% sunt de acord.

Totodată, 73,3% din respondenţi consideră că o societate este justă în măsura în care are grijă de săraci şi de cei care au nevoie de ajutor indiferent de context (puternic de acord şi de acord), în timp ce 10,7% se opun acestei idei.

'Există o percepţie dominantă că statul român ajută prea mult bogaţii', susţin autorii studiului. Aproximativ 84% din totalul respondenţilor sunt de această părere şi doar 5% din populaţia României consideră că statul îi ajută de fapt prea mult pe săraci.

În general, studiul arată că susţinerea pentru politici sociale sau redistributive este structurată în funcţie de poziţia socială a respondenţilor.

Potrivit documentului citat, rezistenţa cea mai mare faţă de statul social se regăseşte în rândul persoanelor cu venituri ridicate şi studii superioare, însă chiar şi în rândul lor susţinerea pentru politici sociale comprehensive este substanţială.

Totodată, răspunsurile subiecţilor indică preferinţe puternice în favoarea sprijinirii firmelor cu capital românesc. Astfel, 85% dintre respondenţi afirmă că statul ar trebui să susţină mai mult firmele cu capital românesc decât pe cele cu capital străin, iar 54% ar prefera să lucreze într-o firmă cu capital românesc mai degrabă decât într-o firmă cu capital străin (faţă de 34% care ar prefera o firmă străină).

De asemenea, peste două treimi dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să ţină cont mai mult de ce vor angajaţii decât de ce vrea patronatul (71%, faţă de 21% care sunt în favoarea patronatului).

În acelaşi timp, peste jumătate dintre subiecţi afirmă că statul ar trebui să acorde mai multă atenţie mediului de afaceri (55%, faţă de 33% care susţin contrariul).

În ceea ce priveşte sistemul de educaţie, acesta este perceput ca favorizând copiii care provin din familii înstărite de către marea majoritate a respondenţilor (59%), fiind mai puţin interesat de a îi încuraja pe cei mai buni şi talentaţi dintre elevi sau de a îi ajuta suficient pe copiii care au probleme de învăţare.

'Pare să existe consens cu privire la rolul educaţiei, care ar trebui să îi pregătească pe elevi în principal să îşi găsească o meserie şi să îşi împlinească potenţialul, dar şi să devină buni cetăţeni', mai arată studiul.

În ceea ce priveşte modalitatea de acces la serviciile de sănătate, o mare parte dintre români (84%) preferă ca serviciile de sănătate să fie gratuite pentru toţi cetăţenii, indiferent de contribuţiile pentru sănătate. Totuşi, un procent semnificativ (42%) consideră că accesul unei persoane la serviciile de sănătate trebuie să depindă de cât de mult plăteşte aceasta.

Doar 43% dintre respondenţi sugerează că ar plăti contribuţii mai mari dacă acest lucru s-ar reflecta în servicii medicale mai bune; majoritatea, însă, 57%, sunt mai degrabă opuşi ideii de a plăti contribuţii mai mari pentru servicii mai bune.

În ansamblu, preferinţele pentru politici sociale sunt slab sau deloc corelate între ele, fapt care sugerează că adesea răspunsurile subiecţilor nu au la bază convingeri şi cunoştinţe clare, ca urmare a dezbaterilor sărace şi a poziţiilor lipsite de nuanţe din spaţiul public. Există însă şi câteva situaţii în care atitudinile respondenţilor sunt mai puţin influenţate de discursul mediatic dominant.

Astfel, majoritatea subiecţilor consideră că înainte de 1989 oamenii duceau un trai mai bun din punct de vedere socio-economic. Majoritatea consideră şi că drepturile civile şi libertatea de mişcare erau limitate în perioada comunistă.

Studiul a fost realizat pe baza datelor unui sondaj de opinie efectuat la comanda Friedrich Ebert România de către CC SAS pe un eşantion de 3.666 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia adultă din România. Autorii studiului sunt Gabriel Bădescu, Sorin Gog şi Claudiu Tufiş.

Foto: pixabay