Nepal devine cel mai mare furnizor de forță de muncă pentru România. Topul țărilor care trimit lucrători

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, cei mai mulți lucrători non-UE veniți în România provin din Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka, cu 6.295 de lucrători și India cu 3.445 de persoane, potrivit comisarului-şef Daniel Titirigi, director al Direcţiei Migraţie în cadrul Inspectoratului General de Imigrări (IGI).

'Am aici o situaţie statistică pentru principalele 10 state care furnizează forţă de muncă pe teritoriul României. Am avea pe primul loc Nepal, cu 18.772 de persoane, Sri Lanka, la o diferenţă mare, 6.295, apoi India - 3.445, Bangladesh, Egipt, Pakistan, Maroc, Turcia, Etiopia, Filipine. Vorbim de cei pentru care au fost solicitate anul acesta avize de angajare', a afirmat Titirigi, la conferinţa 'Muncitorii străini în România: realităţi şi bune practici'.

În altă ordine de idei, comisarul-şef a arătat că nu există date îngrijorătoare cu privire la nerespectarea legislaţiei în domeniu de către angajaţii străini sau de angajatori.

'Avem sancţiuni contravenţionale aplicabile pentru lipsa avizului de angajare ori detaşare sau lipsa avizului de angajare şi a celui de detaşare, inclusiv fără a avea un contract de muncă valabil. Sunt două sancţiuni contravenţionale prevăzute de Ordonanţa Guvernului 25/2014 privind încadrarea şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. Avem 404 sancţiuni contravenţionale săvârşite în perioada 01.01.2024 - 30.06.2025. Deci, raportat la numărul de persoane care vin în România şi numărul angajatorilor din România care uzitează de forţă de muncă, apreciez că nu este un număr ridicat pentru aceste fapte. De asemenea, neanunţarea de către persoanele fizice cetăţeni străini a modificării raporturilor privind încetarea sau suspendarea raportului juridic - avem 148 de sancţiuni contravenţionale şi, de asemenea, pentru necomunicarea datelor de către angajatori sau străini - 130 de sancţiuni contravenţionale. Ca atare, n-aş zice că sunt nişte cifre care să fie îngrijorătoare din perspectiva respectării legislaţiei de către străini sau de către angajatori', a transmis acesta.

De asemenea, oficialul IGI a transmis angajatorilor să fie foarte atenţi în procesul de selecţie a forţei de muncă din străinătate, astfel încât să se evite cazurile de emigraţie ilegală mascată.

'Recomandăm atenţie foarte mare în procesul de selecţie, pentru că Inspectoratul General de Imigrări, în momentul în care eliberează acele avize de angajare, face verificări şi în ceea ce priveşte persoanele care au venit la acele societăţi comerciale, astfel încât să ne formăm părerea că persoanele respective nu vin în România în alt scop decât pentru muncă şi nu ne aflăm într-o situaţie de emigraţie ilegală mascată. La aderarea la spaţiul Schengen, viza de lungă şedere emisă de autorităţile române şi permisul de şedere conferă un drept de şedere până la 90 de zile în spaţiul Schengen şi atunci procesul de verificare trebuie să fie aliniat legislaţiei Schengen, iar verificările pe care România şi le-a asumat prin autorităţile române atunci când a aderat a fost ca acelea să confere un pilon de stabilitate din perspectiva migraţiei ilegale şi să nu ne confruntăm cu astfel de probleme', a explicat el.

Titirigi i-a îndemnat, totodată, pe angajatorii români să se adreseze IGI în situaţiile de schimbare de angajator, astfel încât muncitorii străini să nu rămână ilegal pe teritoriul României sau să nu cadă în situaţii de trafic de persoane sau exploatare prin muncă.

Inspectoratul General de Imigrări (IGI) a eliberat în 2025, până în prezent, peste 42.500 de avize de angajare pentru cetăţeni străini, la care se adaugă avizele pentru schimbarea angajatorului şi cele pentru schimbarea de funcţie.

'În ceea ce priveşte partea de avize de angajare, fac precizarea că doar pe anul 2025, ca şi avize de angajare eliberate de Inspectoratul General de Imigrări, până în prezent avem 42.511 avize. Pentru schimbarea angajatorului avem 6.474 de avize eliberate, iar pentru schimbarea de funcţie avem 683 avize eliberate, ceea ce înseamnă un total de 49.668 avize eliberate per total. După cum bine ştiţi, de-a lungul timpului, Inspectoratul General pentru Imigrări, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, a căutat soluţii, pe de-o parte, pentru a creşte capacitatea de preluare a cererilor de avize de angajare în muncă, conştienţi fiind de nevoia de pe piaţa forţei de muncă din România de lucrători nou admişi, iar pe de altă parte de soluţionarea şi reglementarea şederii ulterioare a dreptului de şedere pentru cei care vin în România', a afirmat Daniel Titirigi.

Creşterea accelerată a cererii de forţă de muncă în sectoare precum producţia, construcţiile şi serviciile determină angajatorii să se bazeze tot mai mult pe muncitori extracomunitari, într-un context în care resursele locale sunt insuficiente. Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India, iar domeniile în care activează cu preponderenţă sunt producţia (29.141 de angajaţi), construcţiile (28.538), comerţul (20.008), HoReCa (18.844) şi serviciile administrative şi de suport (12.189).

Potrivit Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM), această cifră reflectă doar o parte din nevoia reală a pieţei, care este mult mai mare şi rămâne departe de a fi acoperită. Cu toate acestea, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menţinut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcţiile, curăţenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăţi majore în recrutarea locală.

În acest context, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă a organizat, miercuri, prima sa conferinţă naţională intitulată 'Muncitorii străini în România: realităţi şi bune practici', un eveniment care a reunit, pentru prima dată, instituţiile relevante implicate în gestionarea şi integrarea forţei de muncă extracomunitare.