Circa 200.000 de persoane locuiesc în aşezări informale. Aproape un copil din patru trăieşte în sărăcie

Acest tip de locuință se referă la zonele dezvoltate, de obicei, la periferia localităților urbane sau rurale, în care locuitorii lor nu au drept de posesie asupra terenurilor și caselor construite.

Multe dintre aceste așezări au apărut cu zeci de ani în urmă, iar unele continuă să se extindă și sunt fie locuințe improvizate, fie construcții solide.

'În cartografierea realizată de Ministerul Muncii am şi acţionat pentru un prim sprijin acordat copiilor (vulnerabili - n.r.) identificaţi la firul ierbii. Chiar în acea campanie făcută de noi am întâlnit 2.000 de copii care ar fi trebuit să fie la şcoală şi nu erau la şcoală, abandonaseră cursurile şcolare. Am cerut autorităţilor să îi reintegreze şi să îi ia în monitorizare. Am găsit inclusiv copii fără CNP şi am reuşit să îi înregistrăm în rândul societăţii noastre şi să le deschidem acea perspectivă de reuşită în România. Cu toate că, dacă ţinem cont că în România există aproximativ 200.000 de persoane care locuiesc în aşezări informale, adică sunt nişte aşezări neînregistrate, cu număr mare de persoane, multe dintre ele fără documente în ordine, ne dăm seama că fără o analiză extrem de rafinată şi de o intervenţie punctuală viitorul acelor oameni nu se poate schimba radical în bine', a afirmat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a menţionat că în România aproape un copil din patru trăieşte în sărăcie, o medie mult mai mare decât cea europeană.

'Ţin să înţelegem cu toţii că după 30 de ani de când se tot vorbeşte despre economie de piaţă, competitivitate şi sprijin pentru cei vulnerabil, asistenţa socială s-a făcut mult prea puţin şi mult prea puţin eficient. Uitându-mă la cifre, realizez că avem 1.582.000 de copii, conform Eurostat, adică 36,3%, în risc sever de sărăcie şi de asemenea că rata deprivării materiale în rândul copiilor a crescut de la 17% la 24% şi suntem cu mult, cu mult peste media europeană, ceea ce mă duce la concluzia că noi ca ţară am făcut mult prea puţin pentru copii, chiar dacă am vorbit mult despre copii', a precizat Turcan.

Ea a arătat că una dintre categoriile afectate de sărăcie este cea a vârstnicilor care au grijă de copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

'De asemenea, cifrele Eurostat se suprapun aproape identic cu rezultatul cartografierii pe care am făcut-o la Ministerul Muncii la începutul mandatului şi reiese foarte clar că ratele cele mai ridicate de deprivare materială se află în gospodăriile monoparentale, în familiile unde intensitatea muncii este scăzută şi există un număr foarte mare de copii şi de asemenea acolo unde există vârstnici, eventual vârstnici cu dizabilităţi şi care au şi copii în îngrijire, ca urmare a părinţilor plecaţi la muncă în străinătate', a adăugat Raluca Turcan.

În altă ordine de idei, şeful de la Muncă este de părere că suprapunerea bazelor de date ale ANAF cu cele ale primăriilor ar facilita identificarea rapidă a persoanelor care se califică la ajutoarele oferite prin Legea consumatorului vulnerabil.

'Evident că nu poţi să ignori faptul că anumite cifre statistice ar putea fi obţinute mult mai uşor dacă am avea digitalizare în România. Vă dau un exemplu: noi trebuie să aplicăm acum Legea consumatorului vulnerabil, care include anumite categorii de persoane până la un anumit nivel de venit în facilitatea de compensare a facturii la energie, însă aceste persoane trebuie să facă dovadă că se încadrează pe această formă de asistenţă socială şi că răspund cerinţelor de venituri extinse, aşa cum este definită asistenţa socială în România. Pentru asta, noi, prin instituţiile pe care le avem în subordine, trebuie să mergem să facem inspecţii sociale, când primul pas ar putea fi obţinut din suprapunerea bazelor de date ANAF cu bazele de date de la primării, şi în felul acesta ai avea o primă evidenţă a informaţiilor de care ai nevoie', a mai spus Raluca Turcan, citatat de Agerpres.

Foto: pixabay