În curând, vom avea un "vaccin" şi împotriva infarctului
Eugene Braunwald, părintele cardiologiei moderne, a numit medicamentul experimental pentru colesterol Inclirisan viitorul "vaccin împotriva atacului de cord", termen care a stârnit unele îndoieli în comunitatea ştiinţifică.
14 Iunie 2022, 08:19
De fapt, cuvântul "vaccin" trebuie folosit cu prudenţă, pentru a evita definiţiile improprii şi speranţele excesive.
Definiţia vaccinului
Conform definiţiei AIFA, vaccinurile sunt substanţe capabile să activeze sistemul imunitar pentru a preveni infectarea cu boli virale.
Aceste substanţe "activatoare" pot fi microorganisme inactivate sau ucise (bacterii sau viruşi), părţi specifice (antigene) ale microorganismelor, sau substanţe produse de microorganismul însuşi (toxine). Cu ocazia luptei împotriva Covid-19, au fost introduse primele vaccinuri ARN, care sunt capabile să transporte în celulă secvenţa codului genetic necesar producerii proteinei virale, după care se produc anticorpii împotriva proteinei care protejează persoana de infecţie, în cazul în care aceasta intră în contact cu virusul. Prin urmare, un vaccin nu vindecă o boală, ci o previne, chiar dacă trebuie spus că conceptul este în curs de redefinire.
De ce se vorbeşte despre un "vaccin" împotriva atacului de cord?
În oncologie, există vaccinuri terapeutice experimentale. Scopul vaccinurilor împotriva cancerului este de a învăţa sistemul imunitar al pacienţilor să recunoască celulele canceroase pentru a le elimina. În cardiologie, nu există situaţii superpozabile şi de aceea, în sensul strict al termenului, definiţia "vaccinului anti-infarct" nu este perfect aplicabilă.
Şi atunci, de ce a fost folosit de un mare cardiolog precum Braunwald? Pentru a sensibiliza medicii şi pacienţii cu privire la apariţia unei noi clase de medicamente ARN care acţionează cu un mecanism de precizie de "reducere la tăcere a genelor" şi care au toxicitate redusă. Sunt molecule care interferează într-un mod direcţionat asupra unor gene specifice, dezactivându-le.
Cum funcţionează Inclirisanul
În cazul Inclirisanului, prin "reducerea la tăcere" a unei secvenţe de ARN mesager din celulele hepatice, medicamentul modifică mecanismele moleculare care stau la baza supraproducţiei de colesterol cu densitate scăzută (LDL), aşa-numitul "colesterol rău". Un alt punct cheie este că, la fel ca un vaccin şi rapelul acestuia, inclirisanul este administrat sub formă de injecţie subcutanată de două ori pe an la cabinetul medicului. O soluţie care rezolvă problema gravă a aderării pacientului la terapiile zilnice.
Multe studii arată că în perioada post-infarct, din diverse motive, până la 40% din prescripţiile farmacologice nu sunt respectate pe parcursul celor 12 luni de la eveniment, anulând astfel beneficiul tratamentului şi menţinând riscul unui al doilea infarct.
RADOR
Foto: Pixabay
