Demenţa este un sindrom ce presupune o deteriorare a funcţiei cognitive ce depăşeşte consecinţele obişnuite ale îmbătrânirii biologice.

În prezent, peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu demenţă şi în fiecare an sunt diagnosticate aproape 10 milioane de cazuri, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Studiul publicat miercuri se bazează pe o analiză a cinci studii randomizate, 'dublu-orb' (în care nici participanţii, nici cercetătorii nu ştiu care subiecţi primesc tratamentul experimental şi care sunt în grupul de control), care au utilizat diferite metode de reducere a tensiunii arteriale şi au monitorizat pacienţii până la dezvoltarea demenţei.

Aceste studii clinice au fost efectuate pe un total de 28.008 persoane din 20 de ţări şi regiuni, cu vârsta medie de 69 de ani şi un istoric de hipertensiune arterială. Intervalul mediu de monitorizare a fost de puţin peste patru ani.

'Am descoperit că a existat un efect semnificativ al tratamentului pentru scăderea riscului de demenţă asociat cu o reducere susţinută a tensiunii arteriale la această populaţie vârstnică', a declarat doctor Ruth Peters, profesoară la UNSW Sydney şi conducătoarea programului pentru demenţă din cadrul George Institute for Global Health.

'Rezultatele noastre sugerează o relaţie în general liniară între reducerea tensiunii arteriale şi riscul mai scăzut de demenţă, indiferent de tipul de tratament utilizat', a spus ea.

Cercetătoarea a menţionat că încă nu se cunoaşte dacă o reducere suplimentară a tensiunii arteriale la persoanele care o ţin deja sub control sau care încep tratamentul mai devreme în viaţă ar putea contribui la scăderea pe termen lung a riscului de demenţă.

Având în vedere numărul mare de persoane care suferă de demenţă în întreaga lume şi lipsa unor progrese majore în tratamentul acesteia, cercetătorii consideră că reducerea riscului de a dezvolta această problemă de sănătate reprezintă un pas înainte binevenit.

De asemenea, ei şi-au exprimat speranţa că rezultatele studiului vor contribui la conceperea unor măsuri relevante de sănătate publică.

Studiul a fost publicat în European Heart Journal.

Foto: pixabay