Hrană bio pentru tomate, cu ingrediente din gospodărie
Pentru o dezvoltare armonioasă a roșiilor, care să vă aducă satisfacția unui rod bogat, trebuie să țineți cont de faptul că, în materie de hrană, aceste plante au nevoie de „treimea de aur”: azot – fosfor – potasiu. Azotul este elementul vieții, în lipsa căruia planta nu mai crește, fosforul este elementul rodului și al energiei, iar potasiul – elementul sănătății. Lipsa sau excesul unora dintre elemente duce la un dezechilibru, care se răsfrânge nedorit asupra recoltei ulterioare.
19 Februarie 2017, 08:28
O cultură bio de tomate nu este greu de obținut dacă veți hrăni plantele cu ingrediente benefice, care să le mențină echilibrul în procesul de dezvoltare.
Cenușa, drojdia, bicarbonatul sau cojile de banane reprezintă soluții ieftine, la îndemâna oricui, care vă vor ajuta să aveți recolte bogate de roșii 100 % sănătoase.
Rețete bio pentru hrănirea rosiilor:
1. Drojdia de bere reprezinta un excelent stimulator de creştere. Într-un borcan de 3 l dizolvăm ½ pahar de zahăr sau dulceaţă/gem mai vechi, adăugăm 100 g drojdie de bere, acoperim şi lăsăm la „dospit” o săptămână. În acest răstimp mixtura se va transforma într-un excelent ferment: 1 pahar de „bragă” la 10 l de apă.
2. Cojile de banană conțin o cantitate însemnată de potasiu, un element absolut necesar dezvoltării tomatelor. Strângem cojile, le mărunţim şi le punem în lăcaşul în care plantăm firul de roşie, sau, din vreme în vreme, îngropăm pe lângă planta matură, săpând în jurul ei un mic şanţ.
3. Apa de cenuşă – luăm o găleată de 10 litri, punem cenuşă cam pe sfert şi adăugăm apoi, peste ea, apă, aproape de plin. Lăsăm acoperit, afară, cam 1 săptămână – 10 zile. Scurgem apa limpede, adăugăm apă până la 10 litri şi folosim. Peste cenuşa rămasă mai putem pune apă şi folosi încă de vreo două ori, numai că, în felul acestea, evident, concentraţia va fi mai slabă.
4. Bicarbonat de sodiu – este un ingrdient foarte benefic pentru dezvoltarea armonioasă a plantelor. Se pun 1 - 2 linguriţe la litrul de apă călduţă (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, după care se vor pudra cu cenuşă.
5. Zerul, laptele degresat sau kefirul pot fi folosite cu succes în calitate de îngrăşământ şi de remediu anti-boli micotice: 1 litru de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9 litri de apă, la care mai adăugăm câte 2-3 picături de tinctură de iod la fiecare litru de lichid (aprox. 25 – 35 picături la găleata de 10 litri). Se stropeşte planta în întregime. Din cap până-n picioare cam o dată la 7-10 zile.
6. Soluţia de acid boric - întăreşte sistemul imunitar al tomatelor, împiedicand „avortarea” lor și căderea mugurilor florali. Rețeta este simplă: 10 g la 10 litri de apă călduţă, cu care stropim plantele pe frunze şi mai ales pe flori, începând cu faza de îmbobocire.
7. Urzicile – contribuie la dezvoltarea roșilor și mențin sănătatea acestora. Se umple pe jumătate o găleată de 10 litri cu urzici crude, fără flori şi fără rădăcini, se acoperă cu apă călduţă și se lasă cam o săptămână – 10 zile la „dospit” în soare. Se strecoară și se folosește 1 litru la 10 de apă. În plus, opțional, se poate adăuga și un pahar de cenușă.
