Pelinul - prietenul sănătăţii tale
Deşi are un gust extrem de amar, insuportabil pentru anumite persoane, ceaiul de pelin are proprietatea de a trata multe afecţiuni, atât interne cât şi externe. Este una dintre cele mai puternice plante folosite în fitoterapie, iar efectele sale sunt foarte intense şi complexe. În cantităţi potrivite, pelinul poate trata afecţiuni care în mod normal se tratează foarte greu, cu multe medicamente. În cantităţi mici pelinul stimulează pofta de mâncare şi are efect tonic asupra stomacului.
12 Mai 2015, 15:13
De asemenea, are efecte de liniştire şi depurant al sângelui. Tinctura de pelin se recomandă intern în cazuri de balonare, tulburări dese ale vezicii biliare, insuficienţă gastrică, atonie intestinală, gastrită, dureri de stomac, tulburări hepatice, balonare, menstruaţie neregulată, febră, pierderea apetitului.
Extern, se aplică pe rănile care se vindecă greu, ulcere, pete pe piele şi muşcături de insecte. Pelinul combate febra şi infecţiile.
Ceaiul de pelin era folosit în trecut pentru a elimina paraziţii intestinali. În afara acestor efecte, ceaiul şi tinctura de pelin se recomandă şi în probleme ale ficatului şi ale vezicii biliare, indigestie sau pierderea apetitului.
Tratează bolile intime
Pentru calităţile sale antiseptice, poate fi folosit cu rezultate foarte bune în tratarea rănilor purulente. Se fierbe pelinul şi se spală de trei ori pe zi rana purulentă.
Preparat sub formă de ceai, ajută în majoritatea bolilor specifice femeilor, cu excepţia celor gravide şi a celor care alăptează.
Se foloseşte infuzia din două linguri de pelin într-un litru de apă, la care se adaugă o linguriţă de bicarbonat şi spală zona intimă cu această soluţie, seară de seară, timp de 14 zile consecutiv. Tratamentul poate fi făcut în paralel cu cel recomandat de medicul ginecolog. De asemenea, se pot face spălături vaginale cu ceai de pelin pentru a reface flora şi pentru a reduce secreţiile anormale, mâncărimile şi usturimile.
Călugării din Evul Mediu puneau pelin în cerneala cu care scriau pentru ca şoarecii să nu roadă înscrisurile. În Germania şi Austria se prepara lichiorul de pelin, care ulterior a fost interzis din cauza efectului de obişnuinţă, iar vinurile amărui din Italia, ce conţin substanţe amare în cantităţi mici, au efect benefic asupra poftei de mâncare.
Mod de folosire
Ceai (infuzie)
O linguriţă cu vârf de pelin la o cană (250 ml) de apă clocotităse lasă o jumătăte de minut, se strecoară, se beau zilnic cel mult trei căni de ceai. Se recomandă gargara cu infuzie din frunze de pelin pentru înlăturarea mirosului neplăcut al gurii.
Tinctură
Într-un pahar (100ml)cu alcool rafinat concentrat (70 de grade) se pun patru linguri de pelin. Se lasă 7 zile, apoi se folosesc la nevoie de trei ori câte 8-10 picături zilnic.
Pulbere
Un vârf de cuţit cu pulbere de pelin se foloseşte pentru tratamentul bolilor de ficat.
Băi
Un pumn de pelin la 2 litri de apă clocotită. Se lasă 10 minute apoi se face baie în zonele cu răni purulente.
Uleiul volatil
Uleiul volatil din pelin îmbunătăţeşte activitatea cardiacă şi stimulează sistemul nervos central.
Contraindicaţii
Pelinul nu se adminstrează gravidelor sub nicio formă, deoarece poate provoca avort spontan. Nici mamele care alăptează nu trebuie să consume pelin, deoarece poate dăuna grav bebeluşului.
Pelinul este contraindicat persoanelor care suferă de afecţiuni ale sistemului nervos, bolnavilor foarte slăbiţi şi celor care suferă de infecţii intestinale acute.
Atenţie!
Abuzul de pelin determină tulburări psihice, pierderea memoriei, greaţă şi tremurături. Tratamentele pe bază de pelin nu se ţin mai mult de două săptămâni.
