Importanța măsurilor de igienă culturală

Măsurile de igienă a culturilor au rolul de a asigura eficacitatea tratamentelor fitosanitare, de a împiedica răspândirea şi înmulţirea fitopatogenilor şi de a asigura condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor.

Principalele măsuri de igienă fitosanitară sunt:

• dezinfectarea ustensilelor şi materialelor de lucru, a echipamentelor de protecţie;
• adunarea şi distrugerea plantelor bolnave, a frunzelor şi fructelor căzute;
• distrugerea buruienilor care pot servi drept plante-gazdă pentru fitopatogeni;
• adunarea şi distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare;
• curăţarea pomilor de ramuri uscate, licheni şi muşchi;
• sortarea produselor ce urmează a fi depozitate pe termen lung, precum şi controlul stării de sănătate a acestora pe termen lung.

Măsurile culturale prin aplicarea lor corectă, pot realiza menţinerea atacului agenţilor fitopatogeni sub PED (pragul economic de dăunare), realizându-se astfel şi prevenirea poluării chimice. Acest set de măsuri acţionează mai ales prin modificarea condiţiilor ecologice în favoarea plantelor şi în defavoarea fitopatogenilor, iar, uneori, acţionează direct asupra agenţilor fitopatogeni, împiedicându-le dezvoltarea.

• alegerea terenului de cultură - se face ţinând cont de cerinţele biologice ale plantelor ce vor fi cultivate. În general, pe un teren nu se cultivă o specie din aceeaşi familie cu cea a culturii precedente;
• pregătirea terenului se face ţinând cont de cerinţele de dezvoltare ale plantelor ce vor fi cultivate Se va elimina excesul de umiditate prin drenare, ştiind că unii agenţi patogeni atacă mai puternic plantele de pe suprafeţele umede în exces;
• lucrările solului, se referă în special la arăturile de vară şi toamnă, care pe lângă efectul de bază de îmbunătăţire a structurii solului, au rolul de a îngropa resturile de plante infectate şi de distrugere a buruienilor;
• distrugerea samulastrei, care, pentru mulţi patogeni, reprezintă un mijloc de legătură cu planta în ciclul lor biologic. Exemple: Puccinia striiformis (Rugina galbenă a grâului)
• Rotaţia culturilor: aplicând o rotaţie raţională a culturilor, agenţii patogeni specifici anumitor plante se vor reduce. În funcţie de patogeni, rotaţia se va efectua la un anumit număr de ani. Exemplu: după o cultură infectată, nu trebuie să urmeze în rotaţie timp de 4-6 ani plante din aceeaşi familie sau sensibile la agentul patogen specific. Pe terenurile cu rotaţii scurte (grâu, porumb, leguminoase) se menţine un atac puternic al speciilor de Fusarium, în acest caz luându-se în calcul şi alte măsuri de combatere, cum ar fi: folosirea de soiuri rezistente, bioterapia, chimioterapia;
• fertilizarea raţională: aplicarea îngrăşămintelor NPK în doze corect calculate are o acţiune favorabilă asupra dezvoltării plantelor. Dacă se folosesc doze mari de azot plantele devin sensibile la boli, în special la făinări, rugini şi mană.

Un efect favorabil în combaterea bolilor îl au îngrăşămintele organice bine descompuse, deoarece asigură atât o bună dezvoltare a plantelor, cât şi un aport de microorganisme utile în sol.

Să aveți în vedere că și utilizarea uneltelor agricole de la o cultură bolnavă la alta sănătoasă poate conduce la infectarea secundară a celei din urmă.

Folosirea de sămânţă şi material săditor sănătos, certificat este o condiţie obligatorie pentru garantarea recoltei. În acest fel, se vor evita numeroase boli care se transmit prin seminţe sau prin bulbi, tuberculi, altoire, puieţi.

Preferați hibrizi și soiuri sănătoase și rezistente la agenții patogeni specifici zonei. Nu alergați după materiale ispititoare din import, produsele școlii agricole românești sunt foarte bune si adaptate condițiilor pedoclimatice specifice.